Aprobarea acordului de liber-schimb UE-Mercosur de către ambasadorii UE, inclusiv prin votul pozitiv al reprezentantului României din COREPER, a agitat apele politice de la București, în ciuda faptului că acordul este în negociere de 25 de ani, iar acordul politic la Bruxelles pe acordul de asociere și liber schimb dintre UE și Mercosur a fost încheiat la 6 decembrie 2024.

În realitate, datele comerciale ale României cu Brazilia și Argentina, principalele țări din Mercosur, arată că România importă preponderent materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare, care pot fi transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite. Asta înseamnă valoare adăugată mai mare creată în țara noastră.

Important: Acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată mare către America de Sud, ceea ce pentru România ar putea fi un mare atu, dacă privim cifrele de astăzi ale schimburilor comerciale, iar la acestea se adaugă și un avantaj indirect, prin exporturile industriilor europene de care depinde și România.

În același timp, importul de produse alimentare al României din cele 4 țări Mercosur este minuscul comparând cu importul total de alimente și animale vii al României – care în 2025 se cifrează la 11 luni la 10,42 miliarde de euro, din care 8,97 miliarde de euro sunt importuri din țări UE.

În plus, acordul este o oportunitate pentru România să-și diversifice destinațiile de export și să își crească exportul extra-comunitar (extra-UE27), care are ponderi de doar 28,3% la total exporturi și de 27,7% la total importuri la nivelul celor 11 luni pe care INS are date comerciale complete.

Oportunitățile, mult mai mari decât riscurile. Fermierii ar putea chiar beneficia – redresarea exporturilor UE ar ajuta și direct și indirect România

Dependența exportului către țările UE – unde marile motoare economice Germania și Franța au probleme structurale – este de altfel unul din motivele pentru care exportul românesc sub-performează de ani de zile, stagnând în mare parte în ultimii 3 ani – un alt motiv a fost stabilitatea cursului care a redus competitivitatea exporturilor românești.

Exporturile au (re)început să crească din luna mai 2025, după deprecierea leului, care a făcut exporturile românești mai ieftine.

La nivel general, prin acordul cu Mercosur, Europa va beneficia în special de eliminarea actualelor tarife ridicate la produsele industriale și de deschiderea țărilor către întreprinderile din UE. România ar beneficia, indirect, și de pe urma creșterii exporturilor din alte țări, țara noastră – mare producător de piese și componente auto – fiind tractată de o revenire a exporturilor UE, impulsionată de noile piețe de desfacere.

De asemenea, acordul ar proteja aproximativ 350 de indicații geografice ale UE pe piața Mercosur.  Acordul include, totodată, dispoziții privind produsele agricole sensibile, introducând contingente tarifare limitate (CT), taxe în cadrul contingentului, perioade de așteptare prelungite și un instrument de salvgardare. Acordul conține și un capitol ambițios privind durabilitatea, cu norme obligatorii din punct de vedere juridic privind munca, mediul și clima.

Acordul ar urma să fie semnat de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen în data de 17 ianuarie, în Paraguay.

1, Brazilia

Brazilia are o populație de 213 milioane de locuitori (iunie 2024), un PIB de 5,48 trilioane de dolari și de 10.882 dolari/cap de locuitor.

Exportul Braziliei a fost de 337 miliarde de dolari în 2024, fiind preponderent de avioane, armament, oțel, mașini și echipament electric, autoturisme, soia, petrol, minereu de fier, zahăr, combustibili și furaje.

Principalii parteneri comerciali ai Braziliei la export sunt:

• China (28%),
• UE (14,3%),
• SUA (12%),
• Argentina (4,1%) si
• Mexic (2,3%).

În același timp, importul Braziliei, de 262,9 miliarde de dolari în 2024, a venit în principal din China (24,2%), UE (18%), SUA (15,5%), Argentina (5,2%) și Rusia (4,1%), principalele importuri fiind de mașini, echipamente electrice și de transport, produse chimice, ulei, piese auto, electronice, îngrășăminte, grâu, orz.

De la prima vedere reiese că România, un mare producător de cereale, electrocasnice, de mașini și de piese auto, poate să-și crească semnificativ exporturile către o națiune mare și în creștere la nivel de populație și economie (+3,4% creștere PIB în 2024).  În cazul în care România reia producția competitivă de îngrășăminte (Romgaz preia Azomureș și utilizează gazul din Marea Neagră) exportul excedentar pieței locale de îngrășăminte ar putea fi și el un beneficiu.

Notă: Brazilia a importat îngrășăminte de 15 mld. $ în 2024. Importurile de vehicule au fost în același an de 24 mld. $.

În același timp, tot la prima vedere, importurile românești sunt constituite în proporție covârșitoare din materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare. Acestea sunt transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite.

Totodată, produse și servicii românești cu potențial pe piața din Brazilia sunt, conform organizațiilor de la București, dispozitivele electronice de transmisie date și redare imagini, produse și servicii IT, instrumente și aparate de laborator, surse de iluminat pe baza de LED-uri, pompe electrice de apă, robineți industriali.

În același timp, un beneficiu pentru fermierii români ar fi importul mai ieftin de soia (șrot de soia pentru hrana animalelor) și de boabe de soia, tot pentru furaje. Mai mult, boabele de soia braziliene pentru furaje sunt renumite la nivel global pentru calitate (conținut ridicat de proteine), Brazilia fiind mare exportator spre China (>10 mld $). Discuția internă privind importul de soia braziliană este însă dominată de faptul că vorbim despre soia modificată genetic (pentru rezistență la mucegai sau secetă – de ex.).

Notă: Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră era cel mai mare cultivator de soia modificată genetic din Europa – 135 de mii de hectare anual.

Importul de șrot de soia și de boabe de soia este de altfel unul din cele mai semnificative ale UE din țările Mercosur.

Ce importă UE din țările Mercosur (top 10):

• Petrol brut — 10,4 miliarde dolari
• Șrot de soia — 7,08 miliarde dolari
• Cafea — 3,40 miliarde dolari
• Boabe de soia (tot pentru furaje)— 3,22 miliarde dolari
• Pastă de lemn chimică sulfat — 2,86 miliarde dolari
• Minereu de cupru — 2,53 miliarde dolari
• Minereu de fier — 1,76 miliarde dolari
• Suc de fructe — 1,72 miliarde dolari
• Feroaliaje — 1,27 miliarde dolari
• Produse petroliere rafinate — 1,27 miliarde dolari

Cifrele relației România – Brazilia

În anul 2024 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Brazilia a fost de 498,23 mil. USD, din care:

• exportul a fost de 234,56 mil. USD,
• importul a fost de 263,67 mil. USD,
• soldul a fost de 29,11 mil. USD în favoarea Braziliei.

Față de 2023, volumul schimburilor comerciale totale a scăzut cu 10,25%, din care: exportul a crescut cu 27,23%, iar importul a scăzut cu 28,89%.

În același timp, principalele categorii de produse exportate de România în Brazilia sunt (2024):

• Mașini, aparate, echipamente electrice = 109,22 mil. $ (46.6% din total)
• Vehicule, aeronave și echipamente transport = 71,74 mil. $ (30.6% din total)
• Materiale plastice, cauciuc și articole conexe = 17,55 mil. $ (7.5% din total)
• Metale comune și articole metalice = 20,07 mil. $ (8.6% din total)
• Instrumente și aparate optice, foto și de măsură = 8 mil. $ (3.4% din total)
• Produse ale industriei chimice și conexe = 2 mil. $ (0.9% din total)
• Lemn, cărbune de lemn, plută, împletituri = 1,28 mil. $ (0.5% din total)

Iar principalele categorii de produse importate de România din Brazilia au fost în 2024:

• Produse alimentare, băuturi, tutun: 118,83 mil. USD (45,1%)
• Vehicule, aeronave și echipamente de transport: 45,99 mil. USD (17,4%)
• Pastă de lemn, hârtie, carton și articole conexe: 25,62 mil. USD (9,7%)
• Produse ale regnului vegetal: 25,19 mil. USD (9,6%)
• Mașini, aparate, echipamente electrice: 8,09 mil. USD (3,1%)
• Metale comune și articole metalice: 8,19 mil. USD (3,1%)
• Materiale textile și articole din acestea: 4,44 mil. USD (1,7%)
• Animale vii și produse ale regnului animal: 2,37 mil. USD (0,9%)
• Materiale plastice, cauciuc și articole conexe: 2,14 mil. USD (0,8%)
• Lemn, cărbune de lemn, plută, împletituri: 1,97 mil. USD (0,7%)

La prima vedere, importurile românești sunt constituite în proporție covârșitoare din materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare. Acestea sunt transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite.

2,  Argentina

Argentina este a doua țară ca dimensiune, atât economică cât și la nivel de populație, din rândul țărilor Mercosur: cu o populație de 46 milioane de locuitori și un PIB dublu comparativ cu al României.

În anul 2024, schimburile comerciale bilaterale între România și Argentina au fost de 199,1 milioane $, în creștere cu 94,53% față de anul 2023.

Exporturile românești pe piața argentiniană au fost de doar 26,72 milioane $, în scădere cu 37,08% după ce în anul 2023 înregistraseră o creștere cu 1,46%, iar importurile au crescut cu 187,89% la 172,36 milioane $, după o scădere cu 27,67% în anul anterior.

Astfel, soldul balanței comerciale în anul 2024 a fost negativ pentru România – 145,64 milioane $.

Structura schimburilor comerciale bilaterale

În anul 2023 exporturile românești pe piața argentiniană au fost reprezentate în cea mai mare parte de produse cu valoare adăugată ridicată, respectiv: vehicule și echipamente de transport, dispozitive mecanice, produse ale industriei chimice, produse din cauciuc și mase plastice, metale comune și instrumente optice.

Importurile efectuate din Argentina pe piața românească au constat în produse ale industriei alimentare, metale comune, produse ale regnului vegetal și mașini și aparate electrice.

Domeniile de interes pentru România în Argentina

• Construcția de nave: Bazinul fluvial Hidrovia din Argentina asigură transportul a 90% din comerțul exterior zonal, efectuat aproape în totalitate cu barje (speciale pentru cereale, fructe, combustibili, containere, lemn și celuloză etc). Vechimea acestora este în mare majoritate între 30-45 ani, existând un necesar de peste 1.000 barje si 100 remorchere/împingătoare.

• Industria Agricolă: Sectorul este compus din aproximativ 730 de companii și a fost unul dintre primele sectoare dezvoltate în țară, datorită profilului agricol al regiunii. Potrivit statisticilor argentiniene, producția internă de mașini și echipamente agricole reprezintă aproximativ 65% din totalul mașinilor și echipamentelor. Există potențial de afaceri pentru utilaje de irigații (piața argentiniană pentru sisteme de irigații a fost în creștere în ultimii ani, datorită cantității mari de teren agricol dedicat culturilor) și piese de schimb/componente.

• Industria extractivă a petrolului: piață potențială pentru exportul de unităti de pompare și instalații către YPF (compania națională de stat), precum și către celelalte companii de extracție și exploatare a petrolului din Argentina.

• Energia atomică: Argentina deține trei centrale nucleare tip Candu: Atucha I (numită în prezent Centrala Nucleară Presidente Perón), din anul 1974 (360 MW), Embalse, din 1984 (600 MW) și Atucha II (numită în prezent Néstor Kirchner) (690 MW), care a intrat în funcțiune în 2015, după mai mult de un deceniu de întârziere. Toate utilizează drept combustibil uraniul natural și apa grea.

• Industria chimică: Piața are un potential de consum semnificativ, în special pentru îngrășăminte organice și anorganice pentru agricultură.

• Industria constructoare de mașini: Există potențial de export de rulmenți, motoare electrice, piese și componente pentru industria auto (grupurile VW, Renault și Ford au capacități de producție în Argentina, unde există capacități de producție în jur de 700.000 unități/an). Au existat cereri de ma ini unelte i există perspective pentru penetrarea pieței cu părți și componente de utilaje pentru industria siderurgică, industria cauciucului, echipament pentru industria pescuitului. În industria siderurgică și a neferoaselor există cereri de țevi fără sudură, tablă laminată la cald, tablă de aluminiu, bare, profile și benzi laminate.

3, Paraguay și Uruguay

Comerțul bilateral România-Paraguay și România-Uruguay este foarte redus, fiind nesemnificativ pentru piața românească la import.

La export, însă, pot exista beneficii, atât directe cât și indirecte (indirect = export european prin integrarea bunurilor și produselor din România) în contextul în care vorbim despre piețe cu o populație cumulată de aproximativ 11 milioane și importuri cumulate de peste 28 miliarde de dolari în 2024.

Ce exportă UE către Mercosur

În plus, produsele pe care Europa le exportă către Mercosur tind să fie dintre cele mai sofisticate bunuri pe care Europa le produce (medicamente, piese auto, generatoare electrice etc.).

Asta face ca schimburile dintre aceste două blocuri să fie mai complementare decât, de exemplu, comerțul dintre Europa și China, care este în ultimii ani „tech versus tech”.

Top exporturi ale UE către Mercosur (top 10):

• Produse petroliere rafinate — 3,92 miliarde dolari
• Vaccinuri, antiseruri, toxine și culturi — 3,91 miliarde dolari
• Autovehicule; piese și accesorii — 3,22 miliarde dolari
• Medicamente ambalate — 3,10 miliarde dolari
• Mașini — 1,54 miliarde dolari
• Compuși heterociclici azotați — 1,10 miliarde dolari
• Turbine pe gaz — 1,07 miliarde dolari
• Avioane, elicoptere și nave spațiale — 0,93 miliarde dolari
• Transmisii — 0,84 miliarde dolari
• Centrifuge — 0,73 miliarde dolari

(Citește și: ”Acordul UE-Mercosur, aprobat de statele UE, 25 de ani de negocieri – Ce prevede acordul, ce importă UE din țările sud-americane și ce exportă”)

(Citește și: ”Nicușor Dan: România a votat în favoarea acordului comercial cu Mercosur după ce am negociat elemente noi de protejare a fermierilor români și europeni – Agricultura e protejată și câștigăm noi piețe de export”)

(Citește și: ”Bloomberg: Italia va susține și înclină balanța pentru acordul Mercosur – Întâlnire decisivă la Bruxelles”)

(Citește și: ”Clauze de salvgardare mai stricte: Parlamentul European complică semnarea acordului UE–Mercosur”)

***