fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Lider regional la abandonarea educației

de Marin Pana , 7.10.2020

România s-a situat în 2019 pe locul al treilea în UE la ponderea tinerilor care au părăsit școala și nu urmează o formă de pregătire profesională, cu un procentaj de 15,3%, după Spania (17,3%) și Malta (16,7%).

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare a scăzut pe ansamblul Uniuni Europene, de la 11% în anul 2015 până la 10,2% în anul 2019.

Procentajul celor care au părăsit timpuriu o formă de şcolarizare sau pregătire profesională ( numită în lb. engleză ”early school leavers”)  se referă la tinerii cu vârsta între 18 ani şi 24 de ani care nu s-au aflat într-o formă de învăţămînt la momentul cercetării efectuate sub egida Eurostat în cele patru săptămâni de dinaintea anchetei statistice.

Obiectivul fixat prin programul Europa 2020 este de reducere a acestui indicator sub pragul de 10%. Majoritatea regiunilor europene au îndeplinit acest obiectiv dar România apare cu doar două regiuni din opt sub limita stabilită și cu regiunea Vest aproape de această cerință din educație.

(Citiți și: ”Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia”)

Deși situația s-a mai îmbunătățit la nivel național, rămânem pe nedorita poziție de lider regional.

De remarcat faptul că în blocul estic se poate observa o linie destul de clară de demarcație, între România, Bulgaria și Ungaria, situate destul de clar sub media europeană și, prin contrast, Cehia, Polonia și Croația, care apar în statistici cu performanțe remarcabile în contextul UE. Este și una dintre diferențele majore dintre economia noastră și economia poloneză, care explică cel puțin performanța diferită în recuperarea decalajelor prin calitatea forței de muncă.

De reținut, procesul de ameliorare a abandonului în educație nu este unul de progrese continue. Deși majoritatea statelor UE şi-au îndeplinit propriile ţinte naţionale stabilite pentru anul 2020, Germania (10,3%) nu a reușit să atingă ținta după ce coborâse în 2015 și 2017 la 10,1% iar Danemarca a revenit în apropierea pragului (10,4% în 2018 și 9,9% în 2019 după ce coborâse la 7,5% în 2016). Fenomen, care, mai aproape de noi, se regăsește în Bulgaria ( cu o valoare în 2019 mai slabă decât în 2015).

La nivel regiunilor UE, proporția cea mai mare adulților tineri care renunță la educație se regăsește în sud-estul Bulgariei ( regiunea Yugoiztochen), cu nu mai puțin de 27,2%. Totuși, valorile cele mai reduse apar tot în noile state membre, în regiunea centrală de coastă a Croației (1,7%) și în cele care includ capitalele Cehiei și Lituaniei (1,9%, aviz Bucureștiului).

În România, problemele majore sunt concentrate în estul și, suprinzător, în centrul țării (unde componenta etnică pare să joace un rol destul de semnificativ), cu trei regiuni la valori aproximativ duble față de cerințele europene. De care se apropie Regiunea de Vest, zona capitalei și, mare supriză, o regiune situată pe axa sărăciei dar care a făcut progrese remarcabile la acest indicator de educație în ultimii ani (ar fi de urmărit cu ce rezultate), Sud-Vest Oltenia.

Tranziția de la educație la muncă se dovedește a fi mai dificilă pentru cei care părăsesc procesul educațional la o vârstă scăzută, cu carențe în alfabetizare și operarea cu concepte numerice, îndeosebi cei care provin din medii defavorizate. Un factor important, la care ar trebui să luăm și noi aminte, îl constituie și necesitatea de a pleca de acasă pentru a urma o formă de pregătire.

În context, ne confruntăm deja cu probleme în a găsi forţă de muncă cu o calificare satisfăcătoare. Abandonul educațional afectează capcitatea de a avea membri productivi ai societăţii pe termen foarte îndelungat, fiind foarte greu de reversat lipsa de pregătire la vârsta la care se putea desfăşura mai uşor acest proces.

Este o evoluţie care ne penaliza clar pe viitor în încercarea de a avea o economie competitivă şi care să crească ponderea producţiei cu valoare adăugată mai ridicată, singura capabilă să ne permită apropierea de Occident după ce vom epuiza resursa iniţială a nivelului relativ scăzut al salariilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.10.2020

Un raspuns

  1. dorin valeriu
    8.10.2020, 7:45 am

    Graficul european “respecta” distributia populatiei rrome la nivelul continentului ! Cu o populatie rroma reprezentand 10% din total (cifre reale, nu cele rezultate din recensamant !) clasarea Romaniei pare corecta ! Sa va dau si un exemplu : in Bihor, la recensamant, 6% din cetateni s-au declarat de etnie rroma. Asta in conditiile in care in orasul Sacuieni, unde rromii reprezinta peste 10% din populatie (cca 1500 indivizi) doar … 250 s-au declarat rromi, restul sunt recenzati ca … maghiari.
    Revenim la vorba lui Stalin : important e cine numara ! Valabil, constat, si in contextul acesta …

Lăsați un comentariu


Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult

Stiri

Gaze Marea Neagră: Romgaz are 4 luni de exclusivitate în negocierile cu Exxon pentru participația la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a încheiat cu Exxon Mobil un acord ce conferă companiei române dreptul de exclusivitate, pentru 4 luni, în negocierile privind preluarea subsidiarei gigantului… Mai mult

Europa

Pandemia a întârziat diagnosticarea a aproximativ un milion de europeni bolnavi de cancer (Politico)

Razvan Diaconu

Aproximativ un milion de europeni ar fi primit un diagnostic de cancer de la începutul pandemiei și până în prezent, dacă nu ar fi existat… Mai mult