Prima seară fără energie nucleară: importurile au acoperit 27% din consum – bateriile au injectat cât un reactor – Guvernul lansează proiectul Bala 2, care va dubla debitul Dunării spre Cernavodă

România a trecut fără emoții, joi, prima seară după ieșirea completă din producție a centralei de la Cernavodă, în urma secării extreme a Dunării.

În contextul închiderii și a Reactorului 2, în prima parte a zilei de joi, consumul s-a redus ușor joi seară, în timp ce celelalte surse de producere au compensat parțial deficitul – bateriile au continuat la rândul lor să injecteze pentru câteva ore cam cât un reactor de la Cernavodă, iar restul de deficit, nu extrem de mare, a fost acoperit din importuri.

Consumul la ora de vârf (21:00-22:00) s-a redus grație scăderii temperaturilor caniculare. Importurile au fost de +1.800 MW, 27% din consum

Conform datelor Transelectrica, la ora 21:00 a fost înregistrat cel mai ridicat consum de joi seară, de puțin peste 6.700 de MW, cu 300 de MW sub cel din seara de miercuri, 12 august. În ceea ce privește producția de energie a României, la ora 21:00 aceasta a fost de aproape 4.900 de MW, foarte aproape de media întregii zile.

În condițiile ieșirii din producție a parcurilor fotovoltaice și reducerii aportului eolianului, Hidroelectrica a uzinat mai multă apă din lacuri odată cu apropierea serii și a crescut producția, în vreme ce și producția din cărbune și gaze a crescut, cu aproximativ 300/400 fiecare raportat la producția de joi de la ora 14:09 (vezi graficele de mai jos – primul arată producția și consumul la ora vârfului de consum de joi, 21:02, în timp ce al doilea producția la ora 14:09, tot joi).

Raportat la o producție totală de 4.883 MW la ora 21:02, structura era aproximativ următoarea:

• Ape (hidro): 1.504 MW – 30,8%
• Hidrocarburi: 1.362 MW – 27,9%
• Cărbune: 783 MW – 16,0%
• Injecții baterii: 691 MW – 14,2%
• Eolian: 483 MW – 9,9%
• Biomasă: 60 MW – 1,2%

România are o capacitate transfrontalieră de import de 4.000 de MW

Datele Transelectrica arată că bateriile de stocare au crescut injecția de energie, cu un aport de 691 MW la ora 21:02, în timp ce diferența dintre consum și producție a fost acoperită de importuri: importurile au fost de aproximativ 1.839 MW la ora de vârf, reprezentând circa 27,4% din consum, în timp ce producția internă a acoperit aproximativ 72,6% din consumul de energie electrică.

De notat de asemenea că miercuri seară, 12 august, în aceeași oră de vârf a consumului (mai precis la 21:43), în contextul reducerii temperaturilor caniculare, s-a manifestat o altă scădere ușoară a consumului: consumul a fost de aproape 7.000 de MW, cu 200-300 de MW sub cel din urmă cu o săptămână, care la fel a fost cu 250-300 de MW mai scăzut comparativ cu săptămâna precedentă. Asta în timp ce eolianul a crescut ca aport la producția națională și va continua să aibă și în următoarele zile o producție situată spre 700 MW.

Cernavodă asigură 20% din producția de energie electrică a României, producție în bandă

După oprirea celor două unități de la Cernavodă s-a pierdut circa 20% din producția de energie electrică a României, producție continuă, în bandă. Mai concret, ieșirea din producție a celor două Unități de la Cernavodă echivalează cu un minus de producție de energie în bandă de aproximativ 1.350 MW, capacități care vor trebui înlocuite ori prin importuri, ori printr-un aport mai mare al altor tehnologii de producere în bandă aflate în rezervă (în acest caz hidro, cărbune sau gaz), ori prin instalațiile de baterii.

Bateriile au injectat, în ultimele seri, câte 500-600-700 MW în fiecare oră în sistemul energetic, timp de 2-3 ore, cam cât un reactor nuclear, care din nou produce însă energie în mod continuu, energie în bandă.

De notat totuși că nu toată capacitatea de stocare instalată se reflectă automat în injecțiile de energie din orele de seară, când deficitul de energie al României este cel mai mare.

Amintim că criza energetică regională provocată de secarea Dunării a pus din nou în lumină deficiențele Sistemului Energetic Național: ziua, când producția solară este la maxim și avem și Reactoarele de la Cernavodă în funcțiune, România are surplus de energie – +2.000 MW peste consum – și export echivalent, inclusiv către Bulgaria; seara, când producția solară dispare și consumul crește, România importă masiv – în jur de 2.000 MW în orele de vârf (19:00 – 23:00, vezi grafic mai jos, relevant pentru seara de 11 august, când funcționa încă Reactorul 1), iar o parte din acest import vine din Bulgaria, unde energia a fost stocată în baterii construite cu fonduri europene.

Luni, Administrația Națională Apele Române a anunțat că există posibilitatea înregistrării unor creșteri importante ale debitelor Dunării la intrarea în țară abia după perioada 24 – 26 august, aceste creșteri putând determina ieșirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice.

Premierul Ilie Bolojan: Sistemul energetic este stabil, toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național

Premierul Ilie Bolojan a informat, vineri dimineață, că sistemul energetic este stabil, după ce în ziua precedentă a fost oprită controlat Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă, din cauza scăderii debitului Dunării.

Potrivit premierului, toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național, iar energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, va fi compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri.

„Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național. Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, să fie compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri. Mulțumesc celor implicați în acest efort și tuturor românilor care au înțeles să-și reducă seara consumul”, a precizat premierul Ilie Bolojan într-o postare pe pagina sa de Facebook.

S-a constituit un grup de lucru interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă

Premierul a menționat că a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și a spus că România are „o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW”.

„Dar România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung. În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta. Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere”, a afirmat Bolojan.

Premierul a arătat că, dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă „ar fi fost prioritizate, și nu amânate cu anii”, România ar fi avut acum centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta.

„Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine. Așa am acționat în toți anii din administrație. Așa fac și acum.

Am semnat azi decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă”, a precizat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, proiectul cuprinde o serie de lucrări hidrotehnice, lucrări de dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, realizarea investiției ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape o dublare a debitului.

„Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu 10 ani. Din 2024, proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii. Din păcate, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat. Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea. Administrația Fluvială de la Galați va organiza licitația pentru proiectare și execuție. Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. România are nevoie de soluții reale, cinstite, de viziune pe termen lung și adevăr, nu de populism și minciună. Doar așa putem avea un sistem energetic sigur și stabil”, a mai spus Ilie Bolojan.

(Citește și: Diferența la abordarea Energiei dintre România și Bulgaria: bulgarii au alocat prin PNRR peste 600 mil. € stocării și au investit încă 1,2 mld. € – România a subvenționat producția intermitentă și a întârziat centralele pe gaz)

(Citește și: Centrala de la Cernavodă, complet deconectată de la Sistemul Energetic Național pentru prima dată. Nivelul Dunării continuă să scadă)

(Citește și: România va reporni un grup pe cărbune la Rovinari pentru a compensa eventuala ieșire din operare a Reactorului 2 de la Cernavodă – Ministerul Energiei: “Limitarea consumului pentru marii consumatori industriali este ultima măsură“)

(Citește și: Nuclearelectrica a invocat forța majoră în contractele de livrare a energiei, din cauza secării Dunării – Electrica, PPC și Engie sunt printre cei mai mari cumpărători de energie ai SNN)

(Citește și: Dacia și Ford opresc producția până pe 19 august din cauza crizei energetice – Guvernul pregătește o HG pentru limitarea consumului marilor industrii – Ilie Bolojan: „Debitul Dunării e cel mai mic din ultimii 40 de ani, deficit regional de 4.000 MW”)

***