România a importat din China bunuri în valoare de 9,1 miliarde de euro în 2025, cu +16,2% mai mult față de 2024, când importul din această țară s-a cifrat la 7,84 miliarde de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) analizate de CursDeGuvernare.ro.
În același timp, exporturile României către China au rămas aproape neschimbate, la 715 milioane de euro față de 719 milioane în 2024 (-0,6%). Rezultatul este un deficit comercial bilateral de 8,4 miliarde de euro, cu 1,27 miliarde mai mare față de 2024, care continuă să plaseze China pe primul loc în structura dezechilibrului comercial extern al României.
Mai mult, raportul dintre importuri și exporturi s-a deteriorat de la 10,9 : 1 în 2024 la 12,7 : 1 în 2025. Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro pe care România îl exportă în China, importă 12,7 euro, un dezechilibru structural care a crescut constant în ultimii ani și care nu dă semne de inversare, din contră. Per total, deficitul comercial al României cu China reprezintă aproximativ un sfert din întregul deficit comercial cu bunuri al țării, care în 2025 s-a comprimat ușor.
China, gaura din economia României. Trei categorii acoperă mai mult de jumătate din importuri
Echipamentele electrice (1,87 miliarde euro), mașinile și utilajele (1,6 miliarde euro) și calculatoarele și produsele electronice (1,57 miliarde euro) au totalizat 5,04 miliarde de euro în 2025, adică 55% din totalul importurilor din China.
Aceste trei categorii reflectă adâncimea dependenței industriale a României față de lanțurile de aprovizionare chineze, în special în industria de echipamente electrice și electronică – sectoare în care România este ea însăși producătoare și exportatoare, dar nu la scara sau cu tehnologia cu care operează China.
Pe locurile 4-10 se regăsesc produse ale industriei construcțiilor metalice (707 milioane euro), cauciuc și mase plastice (383 milioane), produse chimice (375 milioane), alte bunuri industriale (369 milioane), autovehicule (345 milioane), produse textile (297 milioane) și produse metalurgice (261 milioane). Importurile de autovehicule – 345 milioane de euro – reflectă ofensiva producătorilor chinezi pe piața europeană de mașini noi, vizibilă și în datele de înmatriculări din România.
Dinamica lunară: 2025 a adus un palier superior al importurilor
Comparativ cu 2024, importurile lunare din China au sărit în 2025 pe un palier semnificativ mai ridicat, în special în prima jumătate a anului. Dacă în ianuarie 2024 importurile lunare din China au fost de 418 milioane de euro, în ianuarie 2025 au ajuns la 747 milioane de euro – o creștere de aproape 80% față de aceeași lună a anului anterior.
Deficitul lunar față de China a oscilat în 2025 între 609 milioane de euro (martie) și 770 de milioane (septembrie), fără nicio lună sub 600 de milioane – față de 2024, când minimul lunar era de 365 de milioane (ianuarie), iar maximul de 796 de milioane (octombrie, luna cu cel mai ridicat nivel din 2024). Amintim că chinezii sunt obligați să pompeze exporturi în toată lumea pentru a compensa pierderile de pe piața americană, unde pe tot anul 2025 a avut o scădere de -29% a exporturilor de bunuri la – în tot anul 2024 China a exportat în SUA bunuri în valoare de 308 miliarde de dolari.
Așa cum am arătat în mai multe rânduri, inclusiv AICI, exporturile chineze către țările europene și de pe alte continente au crescut masiv în ultimul an și ceva, exportatorii chinezi încercând cu disperare să găsească noi piețe de consum după ce SUA, cea mai mare astfel de piață de consum, și-a ridicat în jurul său un zid tarifar.
Analiștii au explicat de-a lungul ultimului an că Beijingul nu poate să încetinească exporturile pentru că cererea internă slabă nu poate absorbi producția uriașă – o producție care depinde de evoluția exporturilor. Potrivit acestora, când au fost impuse tarifele vamale, Beijingul a redirecționat fluxurile comerciale și a început să inunde piețele globale cu mărfuri la prețuri reduse – cel mai cunoscut exemplu sunt platformele Temu și Shein. Rămase în economia internă a Chinei, bunurile ieftine ar produce și mai mult deflație care ar duce nu doar la scăderea prețurilor de vânzare, dar și la canibalizarea producătorilor, scăderea producției interne și șomaj – fenomene economice pe care le exportă în alte state unde se riscă sufocarea producătorilor locali.
Ce exportă România în China – Relația comercială cu China e cea mai dezechilibrată a țării noastre
Exporturile românești spre China sunt dominate de categoriile lemn și produse din lemn (118 milioane de euro, 16,6% din total exporturi), calculatoare și produse electronice (115 milioane, 16%) și echipamente electrice (109 milioane, 15%).
Mașinile și utilajele (96 milioane) și produsele metalurgice (68 milioane) completează primele cinci poziții, iar structura exporturilor reflectă poziția slabă a României în materie de comerț cu China: exportator de resurse naturale și produse intermediare, cu o prezență redusă a bunurilor finale de valoare adăugată ridicată.
Comparativ cu 2024, exporturile au rămas practic la același nivel, ceea ce înseamnă că deteriorarea raportului comercial bilateral provine exclusiv din creșterea importurilor. Pozitivă la nivel structural, cu toate că impactul nu va fi atât de semnificativ în comprimarea deficitului comercial, este decizie Chinei de a deschide accesul României pe piața sa de lactate, o piață de 70 miliarde dolari.
Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse din lapte – inclusiv brânzeturi, lapte praf, produse din zer și formule pentru sugari – obținute din lapte de vacă, oaie sau capră, cu un angajament și pentru exportul de cereale și produse procesate din carne de porc – România construiește în această perioadă cel mai mare abator de porci din sud-estul Europei și înregistrează investiții de 2 miliarde de euro în fabrici de procesare.
Contextul european și taxa logistică contestată de AUR
Creșterea importurilor din China nu este un fenomen izolat la nivelul României. Europa, în ansamblu, a devenit principala destinație pentru supracapacitatea industrială chineză, pe fondul barierelor comerciale ridicate de SUA și al frânării cererii interne din China.
În acest context, merită amintit că AUR a depus la Senat o inițiativă legislativă pentru eliminarea taxei logistice de 25 de lei pe colet, introdusă de Guvern la 1 ianuarie 2026 pentru coletele sub 150 de euro provenite din afara UE – categorie dominată de coletele din China (Temu, Shein, AliExpress etc.).
Taxa a generat încasări de 48,9 milioane de lei doar în prima lună de aplicare, cu o estimare anualizată de peste 600 de milioane de lei. Inițiativa AUR pornește de la un fake news care a circulat la începutul anului privind redirecționarea masivă a coletelor chineze prin Ungaria ca urmare a taxei.
De notat și faptul că excepția de la taxele vamale europene a fost ridicată de la 1 iulie, dată de la care o taxă similară celei adoptate de România se aplică în toate statele UE. Introducerea taxei europene pentru coletele mici, în special cele provenite din China, de la 1 iulie 2026, a deja dus la o scădere cu 30% până la 40% a importurilor în Uniunea Europeană, a anunțat pe 27 august ministrul francez al Economiei şi Finanțelor, Roland Lescure, citând datele furnizate de administrația vamală franceză.
(Citiți și: ”China își deschide piața de lactate pentru producătorii români. Urmează și alte piețe: oportunitate de miliarde pentru rebalansarea comerțului cu China”)
(Citiți și: ”Câți bani a adus la buget noua taxă pe coletele extra-UE. În ianuarie taxa s-a aplicat la 1,95 milioane de colete – Peste 90% vin din China”)
(Citiți și: ”China, în economia României: Responsabilă pentru un sfert din deficitul comercial la 7 luni – Importurile noastre au crescut, iar exporturile au scăzut, ambele cu procente de 2 cifre”)
(Citiți și: ”UE impune o taxă de 3 euro pentru a combate tsunami-ul de importuri chineze prin colete mici – O taxă similară de 25 lei intră în vigoare în România de la 1 ianuarie”)
(Citiți și: ”În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală”)
(Citiți și: ”Precizările Ministerului Finanțelor cu privire la controversele din jurul taxării coletelor extracomunitare de sub 150 de euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
