România se află într-o situație complicată în privința absorbției fondurilor europene structurale și de coeziune (FSC) din actualul exercițiu financiar 2021-2027: la jumătatea anului 2026, doar un sfert din banii alocați au fost efectiv absorbiți, în condițiile în care mai rămân mai puțin de 18 luni până la încheierea perioadei de programare, după cum arată datele analizate de Consiliul Fiscal și publicate în raportul anual al instituției.
Ritmul actual de absorbție ridică semne de întrebare nu doar asupra capacității României de a utiliza integral fondurile disponibile, ci și asupra credibilității țării în negocierile deja în curs pentru viitorul buget al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, după cum a avertizat europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Notă: Pentru perioada 2021-2027, România beneficiază din bugetul UE de alocări de aproape 75 mld. euro, respectiv: 31 mld. euro alocare totală FSC (din care alocare de 22,1 mld. euro de la UE pentru cele 8 Programe Naționale, 7 fiind gestionate de MIPE, și respectiv 8,9 mld. euro pentru cele 8 Programe Regionale gestionate de ADPR-uri), peste 20 mld. euro din Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune aferente CFM 2021-2027, la care se adaugă alocări din PNRR de 21,4 mld. euro, din care 13,6 mld. euro granturi și 7,8 mld. euro împrumuturi prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).
Cifrele: 24,6% absorbție la fonduri de coeziune, 55,4% la PNRR
Conform datelor Consiliului Fiscal, coroborate cu cele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerul Finanțelor, la 30 iunie 2026 rata de absorbție efectivă a fondurilor structurale și de coeziune (FSC) era de 28,1% pentru Programele Naționale, respectiv de 24,6% pentru totalul Programelor Naționale și Regionale.
Din alocarea totală de 31 de miliarde de euro pentru FSC, România a atras efectiv, sub formă de rambursări de la Comisia Europeană, 7,84 miliarde de euro – din care aproximativ 2,96 miliarde de euro doar în primul semestru din 2026. Restul de peste 20 de miliarde de euro rămâne de absorbit într-un interval scurt de timp, mai mic de 18 luni.
De notat că, dacă se exceptează Programul Operațional Transport 2021-2027, gestionat de Ministerul Transporturilor, rata de absorbție a celor 7 Programe Naționale gestionate de MIPE scade la doar 22,9% – ceea ce înseamnă că programul de transport „trage în sus” media, în timp ce celelalte programe sunt și mai în urmă.
Pe ansamblul PNRR, situația este semnificativ mai bună: rata de absorbție efectivă era de 55,4% la jumătatea anului, cu 64,6% pe componenta de granturi și 36,4% pe cea de împrumuturi. În plus, MIPE estimează că, la finalul exercițiului, absorbția va depăși 90% la granturi și 95% la împrumuturi. Cuantumul exact al rambursărilor va fi însă cunoscut abia la finalul anului, după evaluarea de către Comisia Europeană a cererilor de plată nr. 5 și nr. 6.
De ce s-a ajuns aici: concentrarea pe vechiul buget și pe PNRR
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii români organizată la sediul parlamentului european de la Strasbourg, că întârzierile la fondurile de coeziune trebuie privite în contextul tranziției dintre cele două exerciții financiare. În prima parte a perioadei 2021-2027, toate statele membre au acordat prioritate închiderii vechiului buget 2014-2020, ale cărui fonduri au fost disponibile până la 31 ianuarie 2023.
„România, de exemplu, avea doar 55% rată de absorbție la 31 decembrie 2021, a crescut la 75% rată de absorbție la finalul anului 2022 și la 95% rată de absorbție la finalul anului 2023. Deci România a făcut bine un lucru, faptul că s-a concentrat pe absorbția banilor care se pierdeau la 31 decembrie 2023″, a afirmat Mureșan.
Problema a apărut, potrivit europarlamentarului, în momentul în care România a trebuit să treacă efectiv la implementarea noilor fonduri de coeziune: după închiderea vechiului buget, eforturile autorităților s-au concentrat în principal asupra PNRR.
„Problema a fost că s-a întârziat prea mult implementarea noilor fonduri de coeziune. Când Ilie Bolojan a devenit premier, rata de absorbție a fost de sub 5%. Acum suntem la 30%. S-au înregistrat progrese foarte bune. Ele trebuie să continue în anii următori”, a declarat europarlamentarul.
„Deci da, rata de absorbție este încă mică. Concentrarea pe PNRR și pe vechiul buget a fost corectă”, a spus Mureșan.
Consiliul Fiscal: „Dificilă recuperarea întârzierilor în cele 18 luni rămase”
Consiliul Fiscal avertizează în raportul său că, deși ameliorate în ultimele luni, nivelurile relativ scăzute ale absorbției FSC fac dificilă recuperarea întârzierilor în cele 18 luni rămase până la încheierea exercițiului financiar 2021-2027.
Consiliul Fiscal precizează totuși că recuperarea este „posibil ușor de accelerat” în condițiile în care România va demonstra o voință politică fermă, mobilizând toate forțele administrative și instituționale pentru absorbția fondurilor, precum și în condițiile beneficierii de regula n+3 – mecanismul european care permite statelor membre să cheltuiască fondurile alocate pentru un an cu o întârziere de maximum trei ani.
Miza e și credibilitatea la masa negocierilor pentru bugetul 2028-2034: Argumentul pentru mai mulți bani e mai greu de susținut când o mare parte din fondurile deja alocate nu a fost, încă, atrasă
Întrebat dacă rata redusă de absorbție poate slăbi poziția României în negocierile privind viitorul buget european – negocieri care sunt deja în curs și se va organiza un Consiliu European la mijlocul lunii octombrie –, Mureșan a admis că problema absorbției poate avea implicații directe.
Întrebat dacă rata redusă de absorbție poate slăbi poziția României în negocierile privind viitorul buget european – negocieri care sunt deja în curs și se va organiza un Consiliu European la mijlocul lunii octombrie – și dacă faptul că o parte importantă din fondurile actuale nu a fost încă atrasă ar putea fi folosit ca argument împotriva solicitării unor alocări mai mari, Mureșan a admis că problema absorbției poate avea implicații.
„Răspunsul sincer este da. Pentru ca noi să fim credibili. Când solicităm mai multe fonduri europene pentru România, pentru următorii ani, avem nevoie să dovedim că fondurile pe care le-am absorbit ne sunt necesare și că au fost bine folosite”, a declarat europarlamentarul.
„Cu cât mai mare rata de absorbție, cu atât mai credibilă poziția noastră când cerem mai multe fonduri europene, cu cât mai mică rata de absorbție, cu atât ne vor fi mai dificile negocierile”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Amintim că România susține un buget european „ambițios” pentru perioada 2028-2034, cu alocări consistente pentru coeziune și agricultură, și a coordonat Declarația comună a Grupului „Prietenii Coeziunii”, care reunește 17 state membre. În contrapondere, Germania și mai multe din statele care sunt contributori neți la bugetul UE doresc o reducere de câteva sute de miliarde de euro din propunerea de buget a Comisiei, de 2.000 de miliarde de euro.
(Citește și: Corespondență de la Strasbourg / Siegfried Mureșan: Liderii europeni nu pot garanta voturile necesare pentru adoptarea bugetului UE – România, un caz special)
(Citește și: Bilanțul PNRR: România estimează o absorbție finală de 90,58% din granturi și de peste 97% din împrumuturi. Dragoș Pîslaru: „Nu lipsa resurselor este problema, ci capacitatea noastră de a le gestiona”)
***
Urmărește-ne pe Google News
