Producția de lapte a României în 2025 a fost de 4,43 milioane tone, însă cantitatea colectată de unitățile de procesare s-a cifrat doar la 1,42 milioane tone, însă în creștere cu 0,5% comparativ cu anul precedent, conform datelor INS.
În cazul laptelui de vacă, cantitatea importată în 2025 pentru a fi procesat a crescut cu 14,3%, față de 2024, însă cantitatea este mult inferioară producției interne, 183.900 tone, arată datele publicate marți de INS.
În mare majoritate, cantitatea colectată pentru procesare, a constat din lapte de vacă, 1,38 milioane tone, cu +9,6% mai mult ca în anul precedent. Restul fiind lapte de bivoliță, capră și oaie.
Producția de lactate a consemnat o creștere în perioada menționată pe mai multe componente, respectiv lapte de consum, lapte acidulat (iaurt, kefir etc), lapte praf, unt și brânzeturi și o scădere a producției de brânză topită și de smântână.
Ungaria – cel mai mare jucător pe piața lactatelor din România
Însă mai mult de jumătate din consumul de lapte și produse lactate este asigurat din import potrivit estimărilor din industria de profil. Conform publicației Világgazdaság, citată de Rador, cea mai mare parte a importurilor de produse lactate provine din Ungaria importurile din această țară variind între 67% și 78% între anii 2014 și 2025, din total.
Aceste importuri se explică prin faptul că procesatorii și marile lanțuri comerciale din România au nevoie de volume predictibile, livrări constante și produse standardizate, iar industria lactatelor din Ungaria a reușit să răspundă acestor cerințe, spre deosebire de unitățile din România.
Consumul de produse lactate în România se apropie de media UE (300 kg/capita), în 2024 urcând la 264,6 kg/capita, echivalent lapte.
Potrivit datelor citate de presa ungară, valoarea importurilor de produse lactate ale României s-a apropiat de un miliard de euro în 2025, iar deficitul comercial din acest sector a ajuns la aproximativ 700 de milioane de euro.
Implicarea Ungariei în industria laptelui din România s-a adâncit anul trecut, după ce un mare jucător din industria laptelui, Napolact, care era deținută de compania olandeză FrieslandCampina, a fost vândută grupului maghiar Bonafarm.
Bonafarm Group este un grup agricol maghiar controlat de Sándor Csányi, cel mai bogat om din Ungaria. Grupul are afaceri în agricultură și producția alimentară, inclusiv în sectorul lactatelor.
În concluzie, paradoxul pieței românești a laptelui rămâne unul greu de ignorat: România produce milioane de tone de lapte în fiecare an, însă o mare parte din valoarea adăugată este exportată, iar marile lanțuri de retail depind în continuare, într-o proporție covârșitoare, de produsele venite din Ungaria.
Cititi si: VIDEO / Radu TIMIȘ Jr., CEO, Cris-Tim: În industriile alimentară și energetică putem deveni campioni regionali – deocamdată importăm carne de porc de 1 mld. euro și 40% din laptele de consum
***
Urmărește-ne pe Google News
