fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

La obiect

”Ungaria nu mai este o democrație” – Raport ”Nation in Transit 2020” al Freedom House. Evaluarea libertăților în Europa

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia coboară alarmant pe același drum, democrația în Balcani se deteriorează sub influența Chinei și Rusiei, iar UE nu… Mai mult

07.05.2020

Digital

În marș forțat către digitalizare – ce s-a făcut, ce e de făcut în continuare

Digitizarea este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în perioada stării de urgență. Statul român, dar și o serie de instituții, au… Mai mult

07.05.2020

România după 25 de ani (I) / Evoluția reală a PIB: Creșterea economică și deceniul pierdut

de Marin Pana 2.12.2014

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

60 de miliarde de dolari – maximul atins în socialism

Înaintea schimbării de regim, România a atins nivelul maxim de dezvoltare cuantificat la nivelul PIB în anul 1988, atunci când a depășit cu puțin pragul de 60 miliarde dolari. Atunci s-a produs renunțarea la clauza națiunii celei mai favorizate pe care o aveam încă în relația cu SUA, după care a venit anunțul din primăvara lui 1989 privind achitarea integrală a datoriei externe.

Din păcate, forțarea plăților către exterior și lipsa investițiilor în tehnologii performante extenuase economia. A urmat declinul, încă înainte de prăbușirea regimului Ceaușescu, pentru ca în 1990 să mai obținem doar două treimi din valoarea de maxim a PIB-ului socialist. Valorile curente în lei nu mai erau deja relevante, din cauza hiperinflației. Pe lângă neajunsurile inerente, aceasta a permis ajustarea rapidă a raporturilor dintre prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor.

Scăderea producției, destructurarea sistemului comercial CAER al țărilor socialiste și pierderea piețelor de desfacere, simultan cu liberalizarea prețurilor și a cursului de schimb ne-a adus peste numai alți doi ani la situația catastrofală de a coborî la mai puțin de o treime din rezultatul exprimat în dolari din 1988. A urmat o revenire sinuoasă, marcată la finalul deceniului de criza mondială și de creșterea economică negativă.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Bazele pe care s-a încercat avansul producției în perioada 1992 – 1996 s-au dovedit a fi șubrede iar în intervalul 1997 – 1999 ne-am confruntat cu mari probleme macroeconomice, statul român fiind la un pas de încetarea de plăți. Reluarea creșterii economice s-a produs de-abia din anul 2000 încoace, avansul fiind continuu până în 2008, anul în care PIB a atins cea mai mare valoare istorică în temeni reali.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Evoluția reală a Produsului Intern Brut. Deceniul pierdut

Privită în termeni reali, scăderea economică de la începutul anilor 90 apare mult atenuată. Reculul maxim, înregistrat în anul 1992, a fost de 25%. Problema este că am pierdut cam un deceniu de dezvoltare, așa încât am revenit la performanța din anul 1991 de-abia în anul 2000. De-abia de acolo, după mutarea accentului pe sectorul privat și reformarea sistemului de impozitare al firmelor a început realmente creșterea economică.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

După un sfert de secol de la schimbarea de regim din 1989, România se află pe punctul de a relua creșterea economică de acolo unde ajunsese în 2008, odată cu recuperarea aproape integrală a declinului din anii 2009 – 2010.

De data aceasta, toți indicatorii macroeconomici se prezintă în conformitate cu cerințele impuse prin tratatul de la Maastricht, cu o inflație stabilizată și cu un curs de schimb excepțional de stabil.

Întrebarea este dacă vom reuși să atingem și să menținem pe o durată medie (cinci ani) un ritm de creștere care să ne permită apropierea de media UE în materie de PIB/locuitor cu mai mult de două procente anual. Asta pentru a trece pragul recomandabil de 60% din această medie și a putea adera la moneda unică europeană dintr-o poziție acceptabilă.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2014

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    2.12.2014, 10:02 pm

    In 5 ani poate trecem limita datoriei publice la peste 60%PIB si asta ar fi o groasa problema in adoptarea euro . Ar fi si primul caz in UE cind o tara a facut datorii enorme fara sa se vada ceva in economie , infrastructura . Mult mai grava decit oricare alt obiectiv , medie UE .

  2. cezar
    3.3.2017, 3:05 pm

    cresterea de peste 2 0ri a pib-ului de la nivelul anului 2014 fata de anul 1989, 151,9 mld euro fata de 60 mld euro an 1988,nu se regaseste nici pe departe in nivelul de trai al romanilor.Statul Romania procedeaza precum tiganii:palat proprietate a familiei tiganesti cu 2-3 etaje , 18 camere , 6 bai, etc,iar tiganii dorm la cort in curte, mergand la wc in fundul curtii.Nu cumva in dorinta arzatoare de a fi pe placul occidentalilor in cei 27 ani trecuti de la revolutie, au fost permise in Romania toate excrocheriile posibile , majoritatea facute de straini dupa reteta colonizarii statelor sud-americane?

  3. Copil Gheorghe-Gavrilă
    28.1.2020, 9:07 pm

    Ne-ar fi de de mare folos un tabel-Evoluția Pib în perioada 2015-2019 și cel estimat pentru 2020, așa cum sunt cele 3 tabele 1990-2014.
    Cu mulțumiri,
    Gheorghe-Gavrilă Copil

Lăsați un comentariu


Stiri

Liviu Rogojinaru, Ministerul Economiei: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat vor evita hazardul moral

Adrian N Ionescu

Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat pentru companii vor fi concepute astfel încât să le încurajeze să plătească taxele la stat și să se… Mai mult

Stiri

Calendarul bacalaureatului – înscrierile încep pe 3 iunie

Vladimir Ionescu

Înscrierile pentru Bacalaureat sunt programate în perioada 3 – 10 iunie, iar rezultatele finale, de după rezolvarea contestaţiilor, vor fi afişate pe 5 iulie, conform… Mai mult

Stiri

CEC Bank a integrat funcțiile de plată a taxelor și impozitelor în sistemul său de mobile banking

Vladimir Ionescu

Clienții persoane fizice ai CEC Bank care au instalat serviciul CEC Bank Mobile Banking își pot plăti taxele și impozitele pentru terenuri, clădiri și autoturisme… Mai mult

Stiri

O echipă de profesori de la ASE a trimis la avizare documentația pentru realizarea unei semi-măști 3D

Vladimir Ionescu

O echipă de cadre didactice de la Academia de Studii Economice din București, sub coordonarea prof. univ. dr. Răzvan Bologa (Facultatea de Cibernetică, Statistică și… Mai mult

Stiri

SUA au testat cu succes o armă laser ce poate distruge drone și nave mici aflate în zbor

Iulian Soare

O navă de război a SUA a testat cu succes o armă laser ce poate distruge o aeronavă în timpul zborului, a anunțat Flota din… Mai mult

Europa

Lufthansa – la un pas de tranzacție: ajutor de stat + infuzie din Fondul de stabilitate de 9 mld. contra 20% din acțiuni

Vladimir Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel a anunțat că discuțiile privind ajutorul de stat de 9 miliarde de euro acordat Lufthansa sunt aproape de a fi finalizate.… Mai mult

Europa

Bloomberg: Cum îşi vor plăti statele europene datoriile acumulate în pandemie şi cine va fi taxat mai întâi

Iulian Soare

Rambursarea datoriilor statelor europene ar putea însemna alegeri dureroase cu privire la cine va fi taxat. Problema se complică în condiţiile în care alegătorii sunt… Mai mult