fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

România după 25 de ani (I) / Evoluția reală a PIB: Creșterea economică și deceniul pierdut

de Marin Pana 2.12.2014

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

60 de miliarde de dolari – maximul atins în socialism

Înaintea schimbării de regim, România a atins nivelul maxim de dezvoltare cuantificat la nivelul PIB în anul 1988, atunci când a depășit cu puțin pragul de 60 miliarde dolari. Atunci s-a produs renunțarea la clauza națiunii celei mai favorizate pe care o aveam încă în relația cu SUA, după care a venit anunțul din primăvara lui 1989 privind achitarea integrală a datoriei externe.

Din păcate, forțarea plăților către exterior și lipsa investițiilor în tehnologii performante extenuase economia. A urmat declinul, încă înainte de prăbușirea regimului Ceaușescu, pentru ca în 1990 să mai obținem doar două treimi din valoarea de maxim a PIB-ului socialist. Valorile curente în lei nu mai erau deja relevante, din cauza hiperinflației. Pe lângă neajunsurile inerente, aceasta a permis ajustarea rapidă a raporturilor dintre prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor.

Scăderea producției, destructurarea sistemului comercial CAER al țărilor socialiste și pierderea piețelor de desfacere, simultan cu liberalizarea prețurilor și a cursului de schimb ne-a adus peste numai alți doi ani la situația catastrofală de a coborî la mai puțin de o treime din rezultatul exprimat în dolari din 1988. A urmat o revenire sinuoasă, marcată la finalul deceniului de criza mondială și de creșterea economică negativă.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Bazele pe care s-a încercat avansul producției în perioada 1992 – 1996 s-au dovedit a fi șubrede iar în intervalul 1997 – 1999 ne-am confruntat cu mari probleme macroeconomice, statul român fiind la un pas de încetarea de plăți. Reluarea creșterii economice s-a produs de-abia din anul 2000 încoace, avansul fiind continuu până în 2008, anul în care PIB a atins cea mai mare valoare istorică în temeni reali.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Evoluția reală a Produsului Intern Brut. Deceniul pierdut

Privită în termeni reali, scăderea economică de la începutul anilor 90 apare mult atenuată. Reculul maxim, înregistrat în anul 1992, a fost de 25%. Problema este că am pierdut cam un deceniu de dezvoltare, așa încât am revenit la performanța din anul 1991 de-abia în anul 2000. De-abia de acolo, după mutarea accentului pe sectorul privat și reformarea sistemului de impozitare al firmelor a început realmente creșterea economică.

 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

După un sfert de secol de la schimbarea de regim din 1989, România se află pe punctul de a relua creșterea economică de acolo unde ajunsese în 2008, odată cu recuperarea aproape integrală a declinului din anii 2009 – 2010.

De data aceasta, toți indicatorii macroeconomici se prezintă în conformitate cu cerințele impuse prin tratatul de la Maastricht, cu o inflație stabilizată și cu un curs de schimb excepțional de stabil.

Întrebarea este dacă vom reuși să atingem și să menținem pe o durată medie (cinci ani) un ritm de creștere care să ne permită apropierea de media UE în materie de PIB/locuitor cu mai mult de două procente anual. Asta pentru a trece pragul recomandabil de 60% din această medie și a putea adera la moneda unică europeană dintr-o poziție acceptabilă.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2014

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    2.12.2014, 10:02 pm

    In 5 ani poate trecem limita datoriei publice la peste 60%PIB si asta ar fi o groasa problema in adoptarea euro . Ar fi si primul caz in UE cind o tara a facut datorii enorme fara sa se vada ceva in economie , infrastructura . Mult mai grava decit oricare alt obiectiv , medie UE .

  2. cezar
    3.3.2017, 3:05 pm

    cresterea de peste 2 0ri a pib-ului de la nivelul anului 2014 fata de anul 1989, 151,9 mld euro fata de 60 mld euro an 1988,nu se regaseste nici pe departe in nivelul de trai al romanilor.Statul Romania procedeaza precum tiganii:palat proprietate a familiei tiganesti cu 2-3 etaje , 18 camere , 6 bai, etc,iar tiganii dorm la cort in curte, mergand la wc in fundul curtii.Nu cumva in dorinta arzatoare de a fi pe placul occidentalilor in cei 27 ani trecuti de la revolutie, au fost permise in Romania toate excrocheriile posibile , majoritatea facute de straini dupa reteta colonizarii statelor sud-americane?

  3. Copil Gheorghe-Gavrilă
    28.1.2020, 9:07 pm

    Ne-ar fi de de mare folos un tabel-Evoluția Pib în perioada 2015-2019 și cel estimat pentru 2020, așa cum sunt cele 3 tabele 1990-2014.
    Cu mulțumiri,
    Gheorghe-Gavrilă Copil

Lăsați un comentariu


Stiri

Secretarul general al ONU cere anchetarea violențelor poliției din SUA

Iulian Soare

Antonio Guterres (foto), secretarul general al ONU, a declarat luni că manifestaţiile trebuie să se desfăşoare în manieră paşnică şi violenţele comise de poliţie trebuie… Mai mult

Stiri

OMS: Criza Covid a perturbat grav tratarea celorlalte boli, mai ales în țările sărace

Iulian Soare

Pandemia Covid-19 a afectat semnificativ prevenirea și tratarea bolilor netransmisibile în spitale, mai ales în țările cu venituri reduse, arată un studiu al OMS ce… Mai mult

Stiri

ROPEPCA cere revizuirea ordonanței care blochează Lukoil să cumpere participația Exxon în proiectul offshore Neptun

Razvan Diaconu

​Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că OUG 27/2020 de modificare a Legii petrolului trebuie revizuită din cauză că ”dăunează… Mai mult

Europa

România alocă cele mai mici ajutoare familiale din UE, 104 euro / locuitor

Adrian N Ionescu

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană privind ajutoarele acordate anual famililor (beneficii sau prestaţii familiale), cu 104 euro pe cap de locuitor, de… Mai mult

Europa

Marea Britanie și Canada exclud participarea Rusiei la reuniunea G7

Iulian Soare

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau exclude participarea Rusiei la o viitoare reuniune a G7. Precizarea este o replică la sugestia preşedintelui american Donald Trump de a… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Există 100 mil. euro pentru fondul de investiții de susținere a companiilor mari

Adrian N Ionescu

Pentru capitalul inițial de 300 de milioane de  euro, proiectat pentru  fondul de investiții de susținere   a  companiilor mari, „există 100 de milioane de euro… Mai mult

Stiri

Cum vor fi suprataxate marile companii pentru finanțarea planului CE de relansare. „Candidatele” din România

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) se așteaptă să obțină circa 10 miliarde de euro dintr-o taxă suplimentară aplicată marilor companii care beneficiază de piața unică, potrivit răspunsului… Mai mult