La finele primului trimestru al anului 2026, raportul dintre datoria publică brută și PIB în zona euro a ajuns la 88,9%, o creștere față de 87,7% la sfârșitul anului trecut. La nivelul Uniunii Europene, raportul a crescut, de asemenea, de la 81,8% la 82,9% după primul trimestru din acest an, conform datelor publicate de Eurostat.
În România, la sfârșitul primului trimestru din 2026, datoria publică a depășit pragul de 60% (60,1% din PIB).
Cele mai mici ponderi a datoriei guvernamentale în PIB din UE în T1/2026 se înregistra în Estonia (25,2%), Danemarca (26,8%), Bulgaria (28,5%) și Luxemburg (29,2%). La polul opus, țările membre cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (143,5%), Italia (138,9%) și Franța (117,6%).//
În termeni anuali, comparativ cu T1/2025, raportul dintre datoria publică și PIB, după T1/2026 a crescut atât în zona euro (de la 87,2% la 88,9%), cât și în UE (de la 81,4% la 82,9%).
În rândul statelor membre, față de finele anului trecut în T1/2026, 17 state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Ungaria (+3,1 puncte procentuale), Lituania (+2,9 p.p.) și Luxemburg (+2,8 p.p.). În România, raportul datorie-PIB a crescut în T1/2026 cu 0,8 puncte procentuale de la un trimestru la altul, cel mai mic avans înregistrat în rândul statelor membre.
În schimb, comparativ cu situația din primul trimestru al anului trecut, 19 state membre au înregistrat un avans al raportului datorie-PIB, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Finlanda (+5,5 p.p.), Bulgaria (+4,8 p.p.), Polonia (+4,5 p.p.) și România (cu un avans de +4,3 p.p.).
La sfârșitul primului trimestru al anului 2026, structura datoriei publice era alcătuită din 84,3% titluri de creanță în zona euro și 83,6% în UE, 13,2% împrumuturi în zona euro (13,9% în UE) și 2,5% numerar și depozite atât în zona euro, cât și în UE.
Datorită implicării guvernelor statelor membre ale UE în acordarea de împrumuturi altor state membre, sunt publicate și date trimestriale privind împrumuturile interguvernamentale (IGL). Raportat la PIB la finele primului trimestru din 2026 era 1,3% în zona eruo și de 1,1% în UE.
Deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut semnificativ mai mult în România decât media UE.
În Uniunea Europeană, deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut de la 3,4% din PIB în T4/2025, până la 3,1% din PIB în T1/2026. În România, deficitul a scăzut de la 7,5% din PIB în T4/2025, până la 3,6% din PIB în T1/2026, un declin de aproape 3,8 puncte procentuale, cel mai mare din UE. O scădere similară a deficitului a fost înregistrată și în Slovacia, de la 7,2% până la 3,4%.
Datele Eurostat pentru T1/2026 arată că topul țărilor membre cu cele mai mari deficite guvernamentale este condus de Bulgaria (7,6% din PIB), urmată de Ungaria (6,6% din PIB), Polonia (5,9% din PIB) și Franța (5,1% din PIB).
La polul opus este Cipru, țară care în primul trimestru al acestui an a înregistrat un excedent guvernamental de 4,4% din PIB, urmată de Irlanda, cu un excedent de 2,4% din PIB.
Cititi si: România are cel mai ridicat cost al datoriei publice din Uniunea Europeană, deși nivelul datoriei rămâne sub media UE
***
Urmărește-ne pe Google News
