Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că proiectul de coproducție de drone dintre România și Ucraina a intrat într-o nouă etapă, după ce Ministerul Apărării a transmis cerințele tehnice pentru viitoarele sisteme, iar 15 companii ucrainene și-au exprimat interesul de a participa la proiect. Oficialul spune că obiectivul este ca producția să înceapă cât mai repede, chiar dacă termenul de finalizare al proiectului este anul 2030.
Potrivit ministrului, Ordonanța nr. 62, care reglementează implementarea proiectului cu finanțare europeană prin programul SAFE, stabilește clar responsabilitățile instituțiilor implicate. Ministerul Apărării definește cerințele operaționale ale dronelor, în timp ce Ministerul Economiei stabilește criteriile economice și de localizare.
„Ministerul Apărării a trimis cerințele tehnice privind modul în care trebuie să funcționeze dronele pe care România le va produce împreună cu Ucraina. Documentația a fost transmisă Cancelariei prim-ministrului, unde urmează să fie emis ordinul care va integra aceste cerințe cu criteriile de localizare stabilite de Ministerul Economiei”, a declarat Miruță, la TVR Info.
Ministrul a precizat că reprezentanții MApN s-au întâlnit deja cu 15 producători ucraineni de drone, alături de oficiali ai Ministerului Apărării din Ucraina. Pentru fiecare companie a fost realizată o fișă tehnică, care include tipurile de drone ce pot fi produse, capacitatea de fabricație și potențialul de dezvoltare. În urma evaluării, partea română a întocmit o ierarhie a preferințelor și a transmis-o autorităților ucrainene, care vor decide ce firme vor intra în parteneriatul pentru viitoarea fabrică din România.
Miruță a subliniat că proiectul are ca termen de finalizare anul 2030, însă autoritățile române urmăresc accelerarea calendarului. El a explicat că dezvoltarea unei fabrici comune între o țară aflată în război și un stat membru al Uniunii Europene presupune proceduri complexe și nu poate fi realizată „de pe o zi pe alta”.
Oficialul susține că fabrica ar trebui amplasată pe teritoriul Ministerului Apărării, argumentând că adevărata valoare a dronelor moderne nu este dată doar de platforma hardware, ci și de software-ul care le coordonează.
„Mă interesează foarte mult ca acest lucru să se întâmple în curtea Ministerului Apărării. Randamentul maxim al unei drone nu este dat de tehnologia existentă la momentul producerii, ci de capacitatea de a personaliza software-ul care o gestionează. Un sistem adaptat Armatei Române este cheia acestui proiect, pentru că va trebui să integreze informații provenite de la radare, avioane de luptă și sistemele de apărare antiaeriană. Aceste date critice trebuie să rămână în interiorul Armatei Române”, a explicat Miruță.
(Citește și: ”SUA și Ucraina pregătesc un acord major de producție comună de drone – Zelenski, întâlnire cu șeful Palantir”)
***
Urmărește-ne pe Google News
