fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

România atrage doar 0,4% din cele 2,7 miliarde cu care UE finanțează proiectele de transport. Celelalte state estice și-au adjudecat proiecte de sute de milioane

de Victor Bratu 26.6.2017

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută, joi, finanțări de 2,7 miliarde euro pentru 152 de proiecte în domeniul transporturilor, considerate drept ”proiecte-cheie ce sprijină mobilitatea competitivă, curată și conectată în Europa”.

0,4% din acești bani (10,6 milioane euro) vin și în România, pentru finanțarea a 6 proiecte: 2 studii de fezabilitate și 4 proiecte multinaționale, rod al unor politici strategice ale UE, nu al viziunii guvernelor de la București.

Proiectele  românești

În lista celor 152 de proiecte finanțate de Comisia Europeană 6 privesc România. E vorba de 2 studii de fezabilitate, care privesc Ministerul Transporturilor (același minister ”campion” al studiilor plătite și neutilizate în ultimii 5 ani, după cum arăta în iarna anului 2016 Corpul de control al premierului Cioloș), și 4 proiecte multinaționale.

Jumătate din banii alocați României merg, deci, pentru aceste două studii:

  • Studiu pentru upgradarea liniei ferate Predeal-Brașov în concordanță cu parametrii coridorului Rin-Dunăre- finanțare 3,73 milioane euro
  • Studiu pentru upgradarea infrastructurii feroviare a Portului Constanța– finanțare 2,38 milioane euro

Cele 4 proiecte multinaționale, acolo unde România primește bani doar pentru că UE încearcă să elimine ”petele albe” din întreaga Uniune, privesc 2 domenii:

  • sisteme de management al traficului aerian– valabile la nivelui întregii Uniuni Europene
  • decarbonizarea transportului rutier– stații de încărcare a vehicolelor electrice de-a lungul rețelelor TEN-T Core

Proiectele foștilor colegi de bloc comunist

Ce finanțări au primit statele fost comuniste și pentru ce proiecte, în rezumat, în continuare:

Bulgaria- 119 milioane euro pentru 5 proiecte. 110 milioane finanțează proiecte naționale, care includ lucrări de modernizare a șoselei de centură Sofia, dezvoltarea nod feroviar Plovdiv și studiu pentru interconectarea portului Burgas la rețeaua TEN-T Core.

Polonia- 826 milioane euro pentru 10 proiecte. 8 dintre cele 10 proiecte sunt naționale, majoritatea lucrări de modernizare a rețelei de transport pe cale ferată și de inovare (ex.: reducerea zgomotului produs de camioane).

Cehia- 275 milioane euro pentru 16 proiecte. Majoritatea proiectelor privesc dezvoltarea componentei naționale a principalelor rețele europene de transport feroviar.

Ungaria pare cel mai aproape de performanța României: 11 milioane euro pentru 10 proiecte. Ungaria  are deja o rețea de infrastructură de transport modernă, în consecință cei mai mulți bani merg la proiecte de inovare.

Filosofia europeană. Și cum a tratat România această oportunitate

Mesajul principal transmis de Bruxelles cu ocazia aprobării ultimei liste de investiții în ceea ce generic este denumit ”Europa în mișcare” este acela că UE face progrese semnificative în punerea în aplicare a Planului Junker.

Investițiile aprobate sunt parte a unui mecanism financiar de modernizare a rețelelor europene de infrastructură ce are drept scop nu doar mobilitatea, ci și activitățile economice și crearea de locuri de muncă.

Potrivit Comisiei, proiectele selectate conțin și inițiative-fanion, exemplele oferite din această categorie venind din Polonia, Slovenia, Austria, Suedia, Danemarca, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.

Planul de investiții Junker a fost lansat în 2014. Într-un raport publicat în aprilie 2016 de către Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1.300 de miliarde de euro.

Guvernul Ponta a trimis la Bruxelles o listă cu 200 de proiecte, însă din cauză că nu a ținut  cont de prioritățile expuse pe inițiatorul planului niciunul nu a fost inclus, până în 2016, în lista de proiecte finanțate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.6.2017

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    27.6.2017, 9:16 am

    Hai să fim serioși! Fără pic de viziune din partea clasei politice, fără pic de profesionalism datorită nepotismului și șpăgii din administrație, Romania are 0,4% șanse de dezvoltare – cele 200 de proiecte de ochii lumii înaintate de Ponta arată cât se poate de clar asta!

  2. Vicky
    27.6.2017, 8:18 pm

    In primul rand, mai toti patronii romani si mai nou si majoritatea sefilor de multinationale (s-au dat si ei dupa politica romaneasca) s-au invatat sa “ciupesca” cat mai mult din fiecare contract la care participa. DAca dintr-un contract, indiferent de valoare, nu pot “ciupi” ceva bani negri atunci respectivul proiect/contract nu este interesant.
    In ultima vreme, datorita controalelor mai riguroase dar mai ales datorita usurintei cu care orice persoana fizica sau juridica poate reclama la OLAF (oficiul european antifrauda) eventualele suspiciuni de frauda sau fraude constatate pe lucrarile/contractele cu fonduri europene, marea majoritate a companiilor cu potenta financiara, abonate la fondurile europene nu mai au curajul sa liciteze….si deci situatia este cea pe care o vedem 0.4%. Cum pentru companiile mici e greu sa intri intr-o licitatie cu fonduri europene pe infrastructura sau mediu, fara sa faci dovada unor garantii bancare certe(foarte greu pentru ele) aceste proiecte raman doar la indemana companiilor cu potenta financiara…..marea majoritate externe (multinationale) care apoi subcontracteaza parti din lucrare la romanasii nostri. Faza este ca in Romania, aceste companii mari din afara sunt tot la fel de hraparete ca si ai nostri….doar au avut de unde invata, si nici ele nu prea mai sunt interesate sa absoarba asa multe proiecte cu fonduri europene…..prea multe controale…prea multe cerinte….naspa…mai bine ne ingramadim la alea cu fonduri guvernamentale…ca aici merge….si cu spaga

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult