Șaptesprezece țări din Uniunea Europeană, inclusiv cele mai mari economii ale blocului, nu au încă planuri cuprinzătoare pentru a reduce dependența de companiile chineze de tehnologie considerate „cu risc ridicat”, Huawei și ZTE, în ciuda eforturilor UE care durează de aproape cinci ani, arată date recente.
România se află în rândul statelor UE cu cele mai bune rezultate în ceea ce privește reducerea procentului componentelor chinezești din rețelele 5G. Acesta a scăzut de la 61% la 44% în perioada 2019-2024.
Subiectul este de mare importanță la nivelul UE, în contextul relațiilor tensionate dintre SUA și Uniune, care aduc securitatea și suveranitatea în prim-plan. Reducerea riscurilor în rețelele de telecomunicații este una dintre prioritățile comisarului pentru tehnologie, Henna Virkkunen.
Un document de lucru al Parlamentului European din martie, obținut de Euractiv, indică faptul că „14 state membre nu au introdus încă nicio restricție pentru furnizorii cu risc ridicat, ceea ce creează lacune semnificative în securitate”. Eurodeputații iau în considerare obligarea Comisiei Europene să facă obligatorie aplicarea setului de instrumente UE pentru securitatea cibernetică 5G prin legislația blocului, în încercarea de a forța statele membre să ia măsuri rapide.
Potrivit unor date noi, publicate pe 18 martie de compania daneză de consultanță în telecomunicații Strand Consult, 17 state membre nu au implementat pe deplin instrumentul Comisiei, „5G toolbox”, care impune interzicerea companiilor chineze Huawei și ZTE în rețelele lor.
Dintre aceste 17 țări, șase au implementat parțial instrumentarul, alte șapte sunt în proces de implementare, iar patru nu au planuri să-l adopte, chiar și la cinci ani după ce UE a stabilit o abordare comună pentru securizarea rețelelor 5G.
Cele patru state care nu au făcut niciun efort în acest sens sunt Austria, Bulgaria, Cipru și Ungaria. Rețelele din Cipru sunt complet (100%) dependente de componente chinezești, în timp ce în Austria această dependență este de 67%, în Bulgaria de 65% și în Ungaria de 62%, conform datelor Strand Consult publicate la începutul acestui an.
Printre rețelele naționale de telecomunicații cele mai dependente se numără și cea din Cehia (67%), unde procesul de implementare a instrumentarului este în desfășurare ca parte a transpunerii legislației UE privind securitatea cibernetică. De asemenea, merită menționată Germania (59%), unde Ministerul de Interne a introdus o interdicție parțială pentru anumite componente 5G în iulie 2024, și Grecia (53%), unde nu există o decizie oficială, dar există un acord informal între politicieni, autorități de reglementare și operatori pentru a evita utilizarea componentelor chinezești, potrivit Strand Consult.
Situația din Germania este deosebit de îngrijorătoare, a comentat John Strand, directorul executiv al Strand Consult, pentru Euractiv.
„O decizie a Partidului Comunist Chinez, care are legături strânse cu Huawei, ar putea paraliza economia digitală dependentă de dispozitive mobile, ceea ce ar provoca perturbări pe scară largă în întreaga UE”, a adăugat el.
Strand a dat ca exemplu sistemul feroviar german, care este puternic dependent de componentele Huawei.
România și-a redus, în perioada 2019-2024, procentul componentelor chinezești din rețelele 5G de la 61% la 44%
Deși 17 state întârzie în aplicarea instrumentarului 5G în legislația lor, iar în 18 țări mai mult de un sfert din rețelele mobile folosesc componente cu risc ridicat, datele anterioare ale Strand Consult arată că unele state sunt mai bine protejate.
Relativ ferite de riscuri sunt Slovacia (15%) și Franța (13%), în timp ce Danemarca, Lituania, Letonia, Estonia, Luxemburg, Malta și Suedia nu utilizează deloc tehnologii chinezești în rețelele lor mobile.
Trei state membre au implementat setul de instrumente pentru 5G, cu un impact semnificativ asupra rețelelor lor. Procentul de componente chinezești în rețelele 5G mobile în al patrulea trimestru al anului 2024 a fost de 41% în Belgia, o scădere semnificativă față de dependența de 100% din trimestrul patru al anului 2019. În aceeași perioadă, procentul componentelor chinezești din rețelele 5G din România a scăzut de la 61% la 44%.
Aceste cifre trebuie însă privite cu precauție, deoarece implementarea 5G este încă în desfășurare în statele UE.
Operatorii de telefonie mobilă se confruntă cu o provocare dublă – trebuie să înlocuiască componentele chinezești cu risc ridicat din rețelele lor 4G mai vechi, în timp ce construiesc noile rețele 5G fără aceste componente.
Angajamente naționale
Doar câteva țări din UE au stabilit prin lege un termen limită pentru eliminarea completă a componentelor chinezești, conform unui raport anterior, publicat la sfârșitul anului 2024 de firma de cercetare Cullen International și văzut de Euractiv.
20 de state nu au un termen strict pentru operatorii lor de telecomunicații.
Cel mai important aspect este că doar patru state – Danemarca, Finlanda, Franța și Țările de Jos – au introdus un mecanism de compensare pentru a acoperi costurile suplimentare legate de eliminarea treptată a furnizorilor cu risc ridicat.
Reducerea riscurilor implică atât costuri mai mari, cât și prețuri mai ridicate pentru instalarea alternativelor europene, precum Ericsson din Suedia și Nokia din Finlanda, ale căror componente sunt, de obicei, mai scumpe decât cele ale competitorilor chinezi.
UE trebuie să adopte o politică industrială pentru sectorul conectivității, incluzând „un set de instrumente personalizat cu finanțare și politici dedicate”, potrivit programului politic din noiembrie al asociației europene a operatorilor telecom, Connect Europe.
Întrucât implementarea 5G nu este încă finalizată, operatorii din țările fără reglementări specifice, respectiv Austria, Ungaria, Bulgaria și Cipru, încă pot folosi componente chinezești pentru construirea rețelelor lor.
(Citește și: ”Competitivitate? Doar 2% dintre europeni sunt conectați la 5G. Efecte grave pe capacitatea UE de a atrage investiții. (China a făcut din 5G o prioritate strategică)”)
***
Urmărește-ne pe Google News
