Trei companii aerospațiale europene doresc să colaboreze pentru a concura cu SpaceX-ul lui Elon Musk, ceea ce reprezintă un prim test al seriozității Europei în crearea unor giganți industriali globali sau dacă interesele naționale și regulile de concurență ale UE vor prevala, scrie Politico.
Airbus, Leonardo și Thales Alenia Space explorează o asociere pentru a crește producția de sateliți, încercând să concureze cu Starlink-ul lui Musk și alți jucători globali, în special în domeniul sateliților de orbită joasă folosiți în telecomunicațiile comerciale.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a deplâns în ianuarie faptul că „nu există alternative publice” disponibile în acest moment, când a fost întrebată la o conferință de presă despre negocierile cu Musk privind un acord de 1,5 miliarde de euro pentru telecomunicații securizate cu compania-mamă a Starlink, SpaceX.
Întrebarea reală este „de ce Italia și Europa nu au reușit să conceapă la timp tehnologii publice pentru comunicații securizate?”, a adăugat ea.
Având în vedere abordarea capricioasă a politicii externe de către fostul președinte al SUA, Donald Trump — care săptămâna trecută ar fi determinat o companie americană de sateliți să întrerupă accesul Ucrainei la imagini în urma unei „cereri administrative” — întrebarea pare cu atât mai justificată.
Fără sprijinul guvernelor, orice tentativă de a crea campioni industriali europeni este sortită eșecului
Însă, fără sprijinul guvernelor, precum cel al lui Meloni, orice tentativă de a crea campioni industriali europeni este sortită eșecului. De exemplu, o propunere de fuziune de 38 de miliarde de euro între EADS și BAE Systems, în domeniul apărării și aerospațial, a fost abandonată acum un deceniu din cauza eșecului guvernelor de a ajunge la un acord.
Italia deține o participație de 30% în Leonardo, care, la rândul său, deține 33% din Thales Alenia Space.
În timp ce Franța este probabil favorabilă acordului, această alianță ambițioasă se lovește de opoziția Germaniei, care se simte eclipsată în domeniul spațial și al sateliților de către Franța și Italia. Cancelarul german Olaf Scholz s-a opus recent unei alte fuziuni menite să creeze un gigant pan-european între banca italiană UniCredit și banca germană Commerzbank.
Un coșmar din punct de vedere al reglementărilor
„Scara continentală este cel mai mare atu al nostru într-o lume a giganților”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial de la Davos, în ianuarie.
Însă acordul ar avea nevoie de aprobarea UE pentru fuziuni, iar o asociere între trei dintre cei mai importanți producători de sateliți din blocul comunitar reprezintă o provocare majoră pentru oficialii europeni responsabili cu concurența. Regulile actuale descurajează acordurile care reduc prea mult numărul competitorilor pe o piață.
Un joint venture între Airbus, Leonardo și Thales Alenia Space — denumit provizoriu „Proiectul Bromo” — ar concura într-adevăr cu jucătorii străini în domeniul sateliților pentru telecomunicațiile comerciale. Totuși, ar avea o concurență limitată sau chiar inexistentă în licitațiile pentru contractele militare și publice din UE, care sunt restricționate la firme europene.
Singurul rival major european pentru contractele instituționale a avertizat asupra riscului de monopol
Compania germană de tehnologie spațială OHB, care ar rămâne singurul rival major pentru contractele instituționale cu Agenția Spațială Europeană, de exemplu, s-a pronunțat deja împotriva acordului. OHB avertizează că acesta riscă să creeze un monopol care ar afecta clienții și industria europeană.
„Suntem îngrijorați de această fuziune, deoarece afectează aprovizionarea noastră, lanțul de aprovizionare și totul”, a declarat CEO-ul Marco Fuchs pentru POLITICO, adăugând că firma sa își va exprima îngrijorările în fața Comisiei Europene odată ce fuziunea va începe.
„Nu cred că, din punct de vedere al legislației antitrust, este posibil sau de dorit să se creeze un monopol”, a spus el.
Spectrul fuziunii Siemens-Alstom planează, de asemenea, asupra acestui caz. În 2019, comisarul european pentru concurență de atunci, Margrethe Vestager, a blocat fuziunea dintre companiile feroviare franceză și germană din motive de concurență, respingând argumentul guvernelor potrivit căruia concurența din partea Chinei făcea această fuziune crucială.
De atunci, însă, atmosfera de la Bruxelles s-a schimbat.
Competitivitatea este acum prioritatea
Competitivitatea este acum prioritatea principală, iar Comisia se află sub presiunea de a relaxa regulile privind fuziunile pentru a favoriza crearea unor campioni industriali, în urma raportului de referință al lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană, publicat anul trecut. În plus, perspectiva de a încetini expansiunea afacerilor lui Musk în Europa ar putea fi atractivă pentru unii factori de decizie.
„Industria spațială evoluează rapid, iar entități private precum Starlink-ul SpaceX domină lansările de sateliți în orbită joasă”, a declarat Zsuzsanna Benyo, CEO-ul companiei de consultanță SpaceABC. Posibila asociere „reprezintă o oportunitate strategică pentru Europa de a-și consolida prezența în industria sateliților la nivel global”.
Însă modul exact în care comisarul european pentru concurență, Teresa Ribera, va reuși să împace noile ambiții industriale ale blocului comunitar cu aplicarea regulilor de concurență rămâne o mare necunoscută.
La o reuniune a industriei aerospațiale franceze de la începutul lunii ianuarie, CEO-ul Airbus, Guillaume Faury, a declarat că „incertitudinea privind poziția autorităților UE în materie de reguli antitrust” persistă în discuțiile privind consolidarea celor trei companii. El și-a exprimat speranța că UE va „facilita crearea unui campion industrial”.
„Întotdeauna am fost într-o tensiune între maximizarea concurenței și maximizarea competitivității în Europa”, a spus Faury. „Astăzi, în sectoare care sunt puternic presate și potențial în pericol existențial, trebuie să ne întoarcem la ideea de a crea o adevărată competitivitate pentru Europa, nu doar la maximizarea concurenței în Europa.”
Airbus a anunțat în decembrie că va reduce aproximativ 2.000 de locuri de muncă în divizia sa de Apărare și Spațiu, după ce producția sa de sateliți a fost afectată de concurența din SUA.
„Dacă nu suntem capabili să ne extindem în sectoare precum cel spațial sau cel al apărării, vom rămâne marginali și nu vom avea mijloacele necesare pentru a investi în constelații de sateliți sau în noi tehnologii la nivelul necesar”, a declarat Faury.
Aceasta nu este singura încercare a Europei de a concura cu Starlink
Airbus și Thales, precum și OHB, fac parte dintr-un consorțiu deschis care a câștigat un contract pe 12 ani cu Comisia Europeană pentru construirea IRIS², proiectul de mai multe miliarde de euro al UE pentru un sistem de sateliți cibernetic securizat destinat agențiilor de spionaj, guvernelor și armatelor.
Însă proiectul a fost afectat de tensiuni, iar vicecancelarul german demisionar Robert Habeck a scris Comisiei Europene primăvara trecută pentru a încerca să îl blocheze.
Totuși, există o conștientizare politică asupra faptului că viteza este esențială.
„De ani de zile lucrăm la nivel european la constelația IRIS², pentru a produce propriul nostru sistem de comunicații prin satelit securizat”, a declarat eurodeputata franceză Valérie Hayer (Renew Europe) într-o conferință de presă la Bruxelles. „Dacă statele membre încep să caute alternative în altă parte pentru că suntem prea lenți dintr-o mie de motive, evident că avem o mare problemă.”
(Citește și: ”Ariane 6 a plasat pe orbită un satelit de observații pentru armata franceză”)
***
Urmărește-ne pe Google News
