La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Risc ridicat de dispariție a locurilor de muncă în economiile ”în curs de dezvoltare” – analiză WEF: Impactul noilor tehnologii asupra pieței muncii

de Alexandra Pele , 26.9.2018

Noile tehnologii ar putea avea un efect net pozitiv asupra locurilor de muncă de la nivel mondial, reiese dintr-un studiu realizat de World Economic Forum (WEForum).

Pe de altă parte, analiza arată că angajaţii ale căror locuri de muncă sunt vulnerabile în faţa “robotizării” reprezintă o categorie de salariaţi pentru care companiile nu sunt dispuse să investească în cursuri de pregătire sau de reconversie.

Alte cercetări pe acest subiect indică un risc ridicat de dispariţie a locurilor de muncă în special în economiile în curs de dezvoltare, cum este cea a României, unde calitatea locurilor de muncă este mai scăzută.

La nivel mondial, roboţii şi automatizarea ar putea duce la dispariţia a circa 75 de milioane de locuri de muncă în următorii cinci ani, însă nouă diviziune a muncii, între oameni, roboţi şi algoritmi, ar putea crea 133 de alte noi joburi, reiese din raportul „Viitorul locurilor de muncă 2018”, realizat de World Economic Forum, pe un eşantion de 300 de companii multinaţionale, din 20 de state, cu 15 milioane de angajaţi şi reprezentative pentru circa 70% din economia lumii.

Patru elemente ale avansului tehnologic, respectiv adopţia la scară largă a internetului de mare viteză pe dispozitive mobile, inteligenţa artificială, adopţia analizei big data şi tehnologia cloud, vor domina creşterea afacerilor în perioada 2018-2022.

Acestea se vor suprapune unor trenduri socio-economice, precum specificul creşterii economice, extinderea educaţiei şi a claselor de mijloc şi trecerea către o economie globală „verde”, spun experţii WEForum.

Până în 2022, 85% dintre companiile chestionate de WEF intenţionează să investească în astfel de tehnologii.

În timp ce instanţele de folosire a roboţilor umanoizi par a se menţine relativ puţine în următorii cinci ani, o gamă largă de tehnologii recent lansate sau în curs de lansare, cum ar fi roboţii staţionari, algoritmii de machine learning şi inteligenţă artificială atrag o atenţie semnificativă a companiilor care se arată interesate să implementeze astfel de soluţii pe termen mediu.

Rata de adopţie variază între 23% şi 37% în funcţie de industrie, cele mai ridicate procente înregistrându-se în industria energetică şi în sectorul serviciilor financiare.

Schimbarea geografiei producţiei

Până în 2022, 59% din companiile chestionate se aşteaptă să îşi schimbe semnificativ fluxurile de producţie şi distribuţie.

Aproape jumătate anticipează că îşi vor shimba baza geografică a operaţiunilor. În luarea acestor decizii, cel mai important factor este disponibilitatea angajaţilor pregătiţi (74%). Costul forţei de muncă se află pe locul doi, fiind un factor esenţial pentru 64% din participanţii la studiu.

Aproape 50% din companii se aşteaptă ca automatizarea să ducă la o reducere a personalului  până în 2022. Aproximativ 38% anticipează că îşi vor reorienta angajaţii către sarcini care vor creşte productivitatea afacerilor, în vreme ce un sfert se aşteaptă ca noile tehnologii să ducă la crearea de noi tipuri de locuri de muncă în cadrul organizaţiilor.

În 2018, 71% din orele de muncă dedicate anumitor sarcini sunt realizate de oameni, faţă de 29% realizate de „roboţi”. Până în 2022, procentul orelor muncite de roboţi este estimat să urce la 42%.

În prezent, nicio sarcină nu este predominant realizată de roboţi. Peste cinci ani, şase din zece ar putea fi realizate cu precădere de roboţi.

Nou vs. Vechi

Ponderea locurilor noi de muncă în totalul locurilor de muncă ar urma să crească în următorii cinci ani de la 16% la 27% (11 puncte procentuale), în vreme ce ponderea joburilor tot mai puţin relevante ar urma să scadă de la 31% la 21% (10 puncte procentuale).

Aproape jumătate din locurile de muncă de bază disponibile la ora actuală nu riscă să dispară pe fondul automatizării în următorii cinci ani, spun specialiştii WEForum.

Luând în calcul doar companiile care au participat la studiu, care angajează în jur de 15 milioane de persoane, procentele de mai sus se traduc printr-o scădere de 0,9 milioane şi o creştere de 1,7 milioane a locurilor de muncă.

Extrapolând datele la nivelul  întregii economii globale, cifrele indică o pierdere de 75 de milioane de joburi şi o creştere de 133 de milioane a numărului de locuri de muncă pe fondul noii diviziuni a muncii, între oameni, roboţi şi algoritmi.

Conversia profesională

Mai mult de jumătate dintre angajaţii de la nivel mondial vor avea nevoie, în următorii cinci ani, de cursuri fie de îmbunătăţire a abilităţilor necesare la locul de muncă, fie de reconversie profesionată. Dintre aceştia, 35% vor avea nevoie de cursuri de jumătate de an, nouă procente vor avea nevoie de training de un an pentru a face faţă sarcinilor viitorului, iar 10% vor avea nevoie de peste un an de învăţare şi dobândire a unor noi abilităţi.

Deşi multe companii spun că vor investi în training-ul angajaţilor valoroşi, doar 33% dintre companii plănuiesc să prioritizeze formarea angajaţilor a căror joburi sunt în pericol.

„Cu alte cuvinte, cei care au cel mai mult nevoie de recalificare şi perfecţionare sunt angajaţii cel mai puţin probabil să beneficieze de astfel de programe”, notează experţii WEF.

România şi statele în curs de dezvoltare în general sunt cele mai expuse din acest punct de vedere. O cercetare realizată de Banca Mondială arată că 70% din locurile de muncă de la nivel global riscă să dispară pe fondul robotizării.

Deocamdată, economia România nu excelează la capitolul robotizare. Dacă la nivel mondial, media este de 74 de unităţi la 10.000 de angajaţi, pe plan local numărul se ridică la doar 15 roboţi la 10.000 de salariaţi.

În Ungaria, media este de 57, în Polonia de 32, în vreme ce campioana regională este Slovacia, cu 135 de roboţi la 10.000 de angajaţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD o trimite pe Gabriela Zoană să, numită secretar de stat la Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Gabriela Zoană, unul dintre vectorii de imagine ai premierului Viorica Dăncilă, a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, unde Ana Birchall susține poziții… Mai mult

Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult