Rezultatele marilor companii energetice de stat listate la Bursă: prețuri mai mari, producție mai mică, profituri susținute de conjunctură

Marile companiile energetice listate la Bursa de Valori București, mare parte de stat, și-au raportat vineri rezultatele financiare pentru primul semestru din 2026, bilanțurile conturând o imagine în general favorabilă la nivelul profitabilității, dar mult mai amestecată din perspectiva activității operaționale.

Patru din cele cinci companii analizate au raportat fie creșteri ale profitului net (revenirea pe profit în cazul Rompetrol Rafinare), însă rezultatele au fost obținute în contexte foarte diferite:
Nuclearelectrica a câștigat din prețurile mai mari ale energiei și dispariția contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, în pofida unei producții mai mici și a 1.800 de ore fără producție din cauza opririi ambelor unități – una ca urmare a unei avarii la partea clasică, iar cealaltă ca urmare a reviziei planificate.

În același timp, Romgaz și-a majorat ușor profitul deși a produs și a vândut mai puține gaze, iar Transelectrica a beneficiat inclusiv de creșterea puternică a veniturilor din interconexiuni. Excepția este Transgaz, unde profitul consolidat s-a redus cu peste 40%, pe fondul veniturilor mai mici și al creșterii costurilor.

Contextul Rompetrol

Totodată, Rompetrol Rafinare, compania controlată de kazahii de la KMG International și la care statul are 44% din acțiuni, a marcat primul profit după mult timp, criza energetică ridicând marjele de rafinare suficient de mult încât o parte mai mare a acestora să rămână la nivelul companiei listate, în pofida achiziției intragrup de țiței de la KMG – structură prin care o parte din marjă rămâne în amonte, la furnizorul de materie primă (spre deosebire de OMV Petrom, unde doar 40-45% din țițeiul rafinat la Petrobrazi e de import, restul fiind țiței românesc).

Compania a avertizat totuși asupra riscurilor pentru semestrul al doilea generate de situația geopolitică și de perturbarea rutelor maritime din Marea Neagră, în condițiile în care aprovizionarea se face cu țiței kazah prin oleoductul CPC (Caspian Pipeline Consortium), care aduce petrol la portul rusesc Novorossiisk, atacat puternic de Ucraina.

De notat totuși că aceste companii (din care 4 deținute majoritar de statul român) sunt firme care activează pe piețe cu risc ridicat de reglementare și puțină concurență: atât piețe monopolistice (Transgaz, Transelectrica), cât și duopolistice (Romgaz) și/sau oligopolistice (Rompetrol Rafinare, Nuclearelectrica).

Rezultatele

• Transgaz (TGN) – profitul scade puternic, deși volumele de gaze transportate cresc și rezultatul rămâne peste buget. Operatorul sistemului național de transport al gazelor a raportat în S1 2026 un profit net consolidat de 303,7 milioane de lei, în scădere cu 41% față de cele 519 milioane de lei din perioada similară din 2025. Veniturile din exploatare, înainte de activitatea de echilibrare, s-au redus totuși doar marginal, cu aprox. 3%, la 1,53 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de exploatare au crescut cu 14%, la 1,16 miliarde de lei. Din punct de vedere operațional, rezultatele arată că volumul gazelor transportate a crescut cu 8,67%, la aproximativ 7,8 miliarde mc. Totodată, deși profitul este mult sub cel de anul trecut, Transgaz a depășit cu 11% ținta de profit net prevăzută în buget, în principal datorită unor cheltuieli mai mici decât cele planificate. Subsidiara Vestmoldtransgaz a avut și ea o evoluție favorabilă, veniturile din activitatea de exploatare ale subsidiarelor din Republica Moldova crescând cu 113%.

• Romgaz (SNG) – profitul net crește ușor, în ciuda scăderii afacerilor, a producției de gaze și a producției de electricitate. Grupul a încheiat primele șase luni cu un profit net consolidat de 1,736 miliarde de lei, cu 3,37% peste S1 2025, însă cifra de afaceri a scăzut cu 8,59%, la 3,88 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea gazelor naturale au coborât cu circa 10%, pe fondul unei diminuări cu 6,2% a cantităților livrate și al reducerii prețului reglementat de vânzare la 120 lei/MWh din aprilie. Producția de gaze a scăzut cu 3,39%, la 2,4 miliarde mc. O deteriorare mult mai pronunțată s-a văzut pe electricitate: producția s-a redus cu aproape 47%, la circa 182 GWh, deoarece vechea centrală de la Iernut a produs energie doar două luni din cauza problemelor tehnice, iar Romgaz a fost nevoită să cumpere energie din piață pentru a-și onora obligațiile contractuale. În paralel, compania continuă cel mai mare program investițional din istoria sa: investițiile din S1 au fost de 2,55 miliarde de lei, dintre care 2,02 miliarde de lei au mers către Neptun Deep. Rezultatul net a fost susținut și de un efect pozitiv de 123,8 milioane de lei din recuperarea unor sume datorate de Ministerul Energiei.

• Nuclearelectrica (SNN) – profit în creștere cu peste 30%, deși reactoarele au produs cu aproape 12% mai puțină energie. Compania a reușit să își îmbunătățească puternic profitabilitatea într-un semestru marcat de opriri importante ale unităților de la Cernavodă. Profitul net consolidat a crescut cu peste 30%, în condițiile în care cantitatea de energie produsă și livrată în SEN s-a redus cu 11,7%. Cele două reactoare au acumulat peste 1.800 de ore de nefuncționare, dintre care 1.237 de ore au provenit din oprirea planificată a Unității 1, iar între 10 și 30 mai ambele unități au fost oprite simultan: Unitatea 2 se deconectase automat pe 4 mai, în urma unei defecțiuni la un echipament electric, iar Unitatea 1 a intrat pe 10 mai într-o oprire planificată. Unitatea 2 a revenit în sistem pe 30 mai. Rezultatele financiare au fost însă susținute de creșterea cu 12,7% a prețului mediu ponderat de vânzare, până la aproximativ 585 lei/MWh (față de 615 lei/MWh la Hidroelectrica – vezi link la finalul articolului), dar mai ales de eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, care reprezentase un cost de aproape 505 milioane de lei în S1 2025. Pentru a acoperi diferența dintre energia vândută și cea produsă, Nuclearelectrica a cumpărat aproximativ 474.000 MWh din piață. Compania intră însă în semestrul al doilea într-un context mult mai dificil, ambele unități fiind din nou oprite din cauza debitului redus al Dunării (nefiind clar când în septembrie vor fi reconectate la SEN), iar Nuclearelectrica activând forța majoră pentru unele contracte de furnizare.

• Transelectrica (TEL) – profitul net crește cu 39%, susținut de veniturile mai mari din transport și de interconexiunile cu statele vecine. Operatorul sistemului național de transport al energiei electrice a raportat pentru S1 2026 un profit net de 356 milioane de lei, față de 256 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Segmentul activităților cu profit permis a generat un rezultat pozitiv de 342 milioane de lei, față de 216 milioane de lei cu un an înainte, iar veniturile operaționale au urcat cu 19%, la 1,365 miliarde de lei. O contribuție importantă a venit din alocarea capacităților de interconexiune și ajutoarele de avarie: veniturile din alocarea capacității de interconexiune au crescut cu 74%, la 263 milioane de lei. În același timp, cheltuielile operaționale au crescut cu 9%, iar costurile cu consumul propriu tehnologic (pierderile de energie din rețeaua de transport) au avansat puternic, cu 24%, la 356 milioane de lei. La nivelul sistemului energetic, producția netă internă a crescut cu 7%, la 25,6 TWh, în timp ce consumul intern net a rămas aproape constant, la 26,4 TWh, ceea ce a permis reducerea cu 68% a importului net de energie, la 0,79 TWh. Compania continuă și investițiile în rețea, inclusiv proiectul CARMEN, cu o valoare totală de aproximativ 207 milioane de euro.

• Rompetrol Rafinare (RRC) – trecere de la pierdere la profit și venituri în creștere, dar cu „perspective rezervate” pentru semestrul al doilea din cauza riscurilor geopolitice. Compania a raportat o cifră de afaceri brută consolidată de 3,5 miliarde de dolari, în creștere cu 25%, iar rezultatul net a trecut de la o pierdere de 53,2 milioane de dolari în S1 2025 la un profit de 40,4 milioane de dolari. Petromidia a procesat 2,6 milioane de tone de materii prime, cu 7% mai puțin decât anul trecut, după oprirea instalațiilor timp de trei săptămâni pentru revizia programată, însă gradul de utilizare a capacității a rămas foarte ridicat, la 98,11%. Producția totală de carburanți a fost de circa 2,1 milioane de tone, iar compania și-a orientat mult mai mult producția către piața internă, în contextul crizei energetice care a împins în sus prețurile: ponderea carburanților vânduți în România a crescut de la 56% la 69%, vânzările interne avansând cu 14%, în timp ce exporturile s-au redus cu 37%. Segmentul de distribuție și-a dublat profitul net, la 27,5 milioane de dolari. Pentru a doua jumătate a anului, însă, Rompetrol avertizează că situația geopolitică din zona Mării Negre a afectat deja rutele maritime, programarea transporturilor și fluxurile logistice. Aprovizionarea Petromidia cu țiței a fost menținută cu sprijinul companiei-mamă KazMunayGas, rafinăria procesând în principal sortimentul kazah KEBCO, dar și țiței din Azerbaidjan și Guyana.

(Citește și: Hidroelectrica: prețul mediu de vânzare pe piața angro a crescut cu 18% în S1 – Compania de stat a vândut mai multă energie pe Piața Pentru Ziua Următoare (PZU))

(Citește și: Când va începe producția din Neptun Deep – Directorul Petrom pentru Explorare: „Creșterea ar trebui să fie rapidă” – Aproximativ 40-45% din țițeiul rafinat acum la Petrobrazi este din import)

(Citește și: Rezultatele Petrom în trimestrul crizei petroliere: vânzări în creștere cu 25% la 21,3 mld. lei, dar profit în scădere cu 14% pe fondul supraimpozitării)

(Citește și: Sezonul raportărilor la BVB a început: profitul BRD crește cu 2,5%, în timp ce BCR raportează un declin de 18%, după triplarea provizioanelor)

***