Producția industrială a României a crescut în aprilie cu +1,5% în ritm lună/lună, adică față de luna martie, în timp ce scăderea an/an s-a amplificat la -3,1% an/an în aprilie, comparativ cu -2,1% an/an în martie, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.
În pofida evoluției lunare pozitive, un efect de bază nefavorabil a împins rata anuală mai jos, explică datele Rareș Teodor Racoviță, economist Erste Group/BCR Cercetare. Datele au fost peste așteptările Erste/BCR, care vizau o scădere de -0,5% lună/lună a producției industriale și -5,1% în ritm an/an.
Producția de produse rafinate de la Petromidia, care a fost repornită după mentenanță, a tras în sus producția totală
Evoluția lunară pozitivă a fost determinată de creșterea industriei prelucrătoare, conform datelor INS, producția avansând la nivel de sector cu +2,0% în aprilie.
”O privire mai atentă asupra subcomponentelor arată că această evoluție a fost determinată în principal de fabricarea cocsului și a produselor rafinate din petrol. Cel mai probabil, aceasta reflectă normalizarea activității rafinăriilor după opririle planificate pentru mentenanță din martie, în special repornirea rafinăriei Petromidia”, arată Racoviță, analistul BCR.
De notat că, având în vedere concentrarea ridicată a capacității de rafinare din România (numai trei rafinării mai funcționează la modul general în România, din care una, Petrotel, e încă oprită), efectele opririlor și repornirilor rafinăriilor pot genera o volatilitate lunară semnificativă a volumelor producției industriale, în mare fără legătură cu condițiile fundamentale ale cererii pentru bunuri industriale.
BCR: E probabilă o expansiune marginală a producției industriale în 2026, după trei ani de contracție – Tendința recentă pare promițătoare
”Continuăm să ne așteptăm ca 2026 să fie un an în care este probabilă o expansiune marginală a producției industriale, după trei ani consecutivi de contracție. Evoluțiile de la începutul anului indică o creștere a riscurilor negative, dar tendința din ultimele două luni pare promițătoare. Conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu exercită presiuni semnificative asupra piețelor energetice, crescând costurile pentru industriile energointensive. O soluționare a conflictului ar oferi o anumită relaxare și ar fi foarte benefică pentru industria prelucrătoare internă. Deși investițiile substanțiale în securitatea UE, alături de stimulul fiscal de amploare din Germania, orientat către infrastructură și apărare, sunt așteptate să sprijine producția industrială europeană, redresarea va fi probabil inegală”, mai precizează analistul BCR într-un raport de analiză.
Conform INS, producția industriei prelucrătoare a crescut cu +2,0% lună/lună în aprilie și înregistrează în continuare o scădere de -4,3% an/an (aprilie 2026 vs. aprilie 2025). Activitatea extractivă a scăzut cu -2,9% lună/lună și cu -1,0% an/an, în timp ce producția de energie a scăzut cu -0,4% lună/lună, dar evoluția anuală e pozitivă, de +3,5% an/an.
Indicele BCR pentru industrie indică la rândul său spre revenire și în luna mai – ”Șocul prețurilor combustibililor se estompează”
Economistul BCR Rareș Teodor Racoviță punctează că, în luna mai, indicele PMI BCR România pentru industria prelucrătoare a continuat să indice spre o revenire a producției, indicele urcând la 48,3 puncte în mai, de la 47,5 puncte în aprilie.
Luna mai a fost a treia lună consecutivă de îmbunătățire de la minimul istoric atins în februarie, mai punctează economistul.
”Deși indicele continuă să indice o contracție a activității manufacturiere, tendința ascendentă continuă este încurajatoare și poate indica faptul că dinamica de creștere începe să se contureze în sectorul manufacturier românesc. Cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, toate componentele au avut o contribuție direcțională pozitivă în această lună, producția oferind cel mai important impuls. Atât prețurile inputurilor, cât și cele ale producției au arătat o relativă temperare a ritmului de creștere în această lună, marcând a doua încetinire consecutivă și sugerând că șocul prețurilor combustibililor se estompează”, arată Racoviță.
În același timp, indicele PMI S&P Global pentru industria prelucrătoare din Germania, cu care industria României e strâns legată, s-a situat la 50,1 puncte în mai, în scădere de la 51,4 în aprilie.
În același timp, indicatorul ESI privind încrederea în industria prelucrătoare a crescut ușor la -2,6 puncte în luna mai, de la -3,2 puncte în aprilie, pe fondul unei estimări mai pozitivă a producției din următoarele luni și al unor niveluri mai scăzute ale stocurilor, care au compensat nivelurile mai reduse ale comenzilor.
(Citește și: Încrederea în economie dă semne de revenire: Stabilizare – probleme încă în sectorul de servicii. Managerii raportează intenții mai ridicate de angajare)
(Citește și: Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an)
(Citește și: CNSP revizuiește negativ creșterea economică la +0,1% în 2026 și ridică inflația internă la +7,2%. PIB-ul nominal crește doar din cauza prețurilor mai mari: inflația adaugă 145 mld. lei la PIB)
(Citește și: INS – Economia în T1: Investițiile au fost singurul motor – consumul, industria și serviciile, contribuție negativă la PIB)
(Citește și: Industria germană crește modest – economiștii avertizează că stagnarea persistă)
***
Urmărește-ne pe Google News
