Ieşirea Greciei din zona euro ar provoca pe termen scurt haos, cu efecte brutale atât pe plan local, cât şi în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulaţie suficient de rapid noua drahmă şi mergând până la pagubele catastrofale în sistemul financiar, se arată într-o analiză Reuters, citată de Mediafax.
În principiu, consecinţele pe termen lung ale ieşirii Greciei din zona euro nu ar fi atât de neatractive: statele zonei euro nu ar mai fi îngrijorate constant de situaţia financiară a „verigii slabe”, iar noua monedă elenă va fi puternic devalorizată la introducere, astfel că economia ţării va câştiga un mare plus de competitivitate, potrivit unei analize Reuters.
Totuşi, pe termen scurt, efectele ar fi brutale atât în Grecia, cât şi la nivel mondial. Statul elen nu şi-ar putea satisface necesarul de import de alimente şi energie, viaţa economică de zi cu zi ar fi redusă la barter, iar guvernul nu şi-ar mai putea plăti salariaţii.
Totul pentru că, dacă se va lua decizia ieşirii Greciei din zona euro, faptul se va consuma atât de rapid încât noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede.
„Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate. Nu ai mai putea plăti decât în cupoane. Există o singură presă în toată Grecia, la un muzeu din Atena, şi nu mai funcţionează”, explică Marios Efthymiopoulos, profesor la Universitatea Johns Hopkins.
Pe plan internaţional, pagubele financiare generate de ieşirea Greciei din zona euro ar depăşi de câteva ori costul ajutoarelor externe acordate în prezent statului elen.
În pofida acestor perspective, nemulţumirea tot mai accentuată a statelor nord-europene şi a populaţiei de acolo faţă de finanţarea ţărilor din sudul Europei creşte constant probabilitatea ca Grecia să renunţe la moneda unică.
