Eșecul României de a instala un nou guvern a intensificat presiunea asupra ratingului de credit de tip investment grade al țării, în condițiile în care un blocaj politic de cinci luni se suprapune peste acumularea rapidă a datoriei publice, punând la încercare limitele sustenabilității fiscale, avertizează Reuters.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind o criză care a trimis deja moneda națională a României, leul, la minime record și a împins randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani în moneda locală cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an, în ultimele două săptămâni.
Datoria externă a României se află de ceva timp sub presiune, iar obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.
S&P Global urmează să reevalueze vineri ratingul de credit al României, care se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade și are perspectivă negativă.
Contractele de tip credit default swap (CDS) pe cinci ani s-au tranzacționat la niveluri care indică, în prețuri, o retrogradare cu două trepte, până la categoria BB, încă de la începutul lui 2025. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care măsurile guvernului de reducere a cheltuielilor, menite să țină sub control creșterea accelerată a împrumuturilor, au subminat coaliția de guvernare pro-Uniunea Europeană și au dus la creșterea puternică a sprijinului pentru opoziția eurosceptică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit”, au spus analiștii de la Capital Economics într-o notă. „Dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i convinge pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit.”
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a estimat la una din patru probabilitatea unei retrogradări din partea S&P, afirmând că agenția de rating a adoptat o poziție mai permisivă în ceea ce privește formarea guvernului și se concentrează mai mult pe reducerea deficitului.
„S&P și Moody’s ar putea tolera ambele o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru al lui 2027”, a spus el.
„O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare.”
Coaliția dintre extrema dreaptă și stângă ar putea sabota reducerea deficitului
Eșecul crește perspectiva ca AUR să se alieze cu social-democrații de stânga pentru a forma o nouă majoritate parlamentară — un scenariu de care investitorii se tem, deoarece ar putea deraia eforturile de reducere a deficitului României tocmai în momentul în care agențiile de rating se pregătesc pentru noi evaluări.
România a evitat la limită o retrogradare la categoria non-investment grade din partea Fitch la sfârșitul lunii iulie, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că țara trebuie să adopte un buget pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului.
România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB prevăzut de UE până în 2030.
Moody’s și Fitch urmează să reevalueze ratingul de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții au România la cel mai scăzut nivel din categoria investment grade, cu perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice.
„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, să ducem deficitul la 6% din PIB și apoi să facem o pauză”, a spus Nazare la o conferință financiară din această săptămână.
„Nu ne permitem să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte.”
Viteza îngrijorătoare de acumulare a datoriei
Banca centrală a avertizat, de asemenea, în această săptămână cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanțelor publice.
„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când ritmul de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu.
„Consecințele sunt imediate — costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem.”
El a spus că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, „dincolo de zona optimă în ceea ce privește indicatorii de risc”.
România a făcut unele progrese: deficitul bugetului consolidat s-a situat la 2,89% din PIB în primele opt luni, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care guvernul urmărește să reducă deficitul pentru întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Însă investitorii spun că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalitățile politice.
„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, aceasta să afecteze situația din perspectiva ratingului”, a declarat Kathryn Exum, co-șefă a departamentului de cercetare și strategie privind datoriile suverane la Gramercy.
O retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate, ceea ce ar duce la o lărgire a spread-urilor obligațiunilor, a adăugat ea.
(Citește și: ”Piețele intră în agitație, costul crizei politice se amplifică: cursul euro sare la 5,37 lei, ROBOR face un nou salt – Finanțele ratează complet un împrumut – BET o ia în sens invers”)
***
Urmărește-ne pe Google News
