fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Radiografia creditării corporate: Agricultura, a treia cea mai rapidă creștere – Comerțul surclasează Industria și devine cel mai mare client al sistemului bancar

Agricultura a consemnat al treilea cel mai rapid ritm de creștere al creditării, în vreme ce scăderea împrumuturilor acordate industriei prelucrătoare a permis companiilor din… Mai mult

22.09.2020

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

de Marin Pana , 31.10.2019

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la circa 27 miliarde lei (-2,62% din PIB-ul estimat), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Important: acest fapt se petrece pe fondul creșterii veniturilor la buget cu 11,6% la o creștere economică de 4,1%.

Evoluția rezultatelor bugetului înainte de ultimul trimestru al anului din 2016 încoace este elocventă:

Am adăugat rezultatele din execuție la finele fiecărui an și pe ultimul trimestru pentru a vedea că șansele de încadrare în deficitul-limită de -3% din PIB sunt practic nule ( reamintim că legea bugetului prevedea un deficit de -2,76% din PIB, pentru a cărui atingere ar trebui să avem o execuție aproape perfect echilibrată în ultimul sfert al anului, ceea ce e, practic, imposibil).

Cum s-a ajuns aici după ce în 2015 reușisem o ( senzațională) ajustare a finanțelor publice, cu un rezultat bugetar confirmat recent de Eurostat a fi fost de doar -0,6% din PIB ? Dacă facem apel la datele la 9 luni din urmă pentru a învăța ceva pentru viitor, cel mai util ar fi să vedem ce am făcut după „ne-am văzut sacii în căruță” cu echilibrele macroeconomice:

Câteva procente acum, câteva procente în plus la anul și tot așa (că doar ne-am învățat să creștem sistematic cheltuielile peste venituri) iar efectul cumulat se vede în discrepanța de ritm pe patru ani, 35% la venituri față de 57% la cheltuieli. Dacă nu vi se pare mult, atunci uitați-vă la majorarea procentajului de deficit raportat la PIB, unde nu este nicio greșeală, minusul la 9 luni din bugetul public s-a majorat de peste cinci ori din 2016 până în 2019.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Revenind la primele 9 luni din anul 2019, problema nu este localizată nicicum la rata de creştere a veniturilor bugetare (+11,6%, mult peste avansul de 4,1% al PIB). Explicația expandării aventuroase a deficitului rezidă în majorarea (din nou exagerată) cu 15,3% a cheltuielilor. Dacă am fi convenit în 2016 să cheltuim în plus an de an doar ce strângem efectiv la buget, în cazul de față circa 63 de miliarde de lei în loc de 86 miliarde lei, șase șeptimi din deficitul actual de 27 miliarde de lei nu ar fi existat.

Lista de ”minusuri” la rezultatele bugetare

Datele din bugetul general consolidat arată un nivel al deficitului bugetului de stat de -2,41% din PIB, după ce încasările din TVA au crescut ușor peste media generală ( 11,9% față de 11,6%) iar cele din accize au fost cu 8,8% peste aceeași perioadă a anului precedent. La impozitul pe profit figurează o creștere de 14,5% iar la contribuțiile de asigurări una și mai mare, de 15,3%, dar în dreptul impozitului pe salarii și venit avem doar un bizar +3,4%, având în vedere că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat s-a făcut de la 1 ianuarie 2018.

De remarcat în structura bugetului general consolidat deficitele semnificative la care au ajuns segmentele de asigurări sociale (a se citi pensii) și sănătate, care însumate au ajuns la șase miliarde de lei.

Totodată, bugetele locale și bugetele instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate figurează pe sold cu un plus de circa 3 miliarde lei, în pofida problemelor cu care se confruntă edilii locali – ceea ce înseamnă că excedentul din local mai atenuează minusul drastic din general.

Și plusurile: cele bune și cele rele

Pe partea de cheltuieli, se poate observa cum cheltuielile de personal au ajuns deja la 7,4% din PIB, ceea ce le trimite spre pragul de zece procente pentru finalul anului în curs.

(Citiți și: ”Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez”)

Mai important, însă, creșterea dată de salariile plătite în sectorul bugetar (+20,2%) a fost semnificativ peste media generală de +15,3%, în timp ce pe partea de asistență socială, în pofida creșterilor punctului de pensie de la 1 ianuarie și de la 1 septembrie, avansul (+11,1%) a fost, aproximativ simetric, sub aceeași medie.

De remarcat avansurile consistente pe cele trei segmente de investiții, unde cheltuielile de capital (+30,5%) au fost urmate salutar de majorarea cu 22,6% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă. Unde ar fi fost loc, totuși, de o implicare bugetară și mai mare pentru absorbția sporită a fondurilor europene.

În fine, fapt notabil, plăţile de dobânzi după primele nouă luni ale anului au rămas la același nivel ca în aceeași perioadă a anului trecut. Asta în pofida creșterii datoriei publice cu circa nouă miliarde de euro față de finalul anului precedent, dintre care aproximativ șase miliarde de euro pe termen mediu și lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.10.2019

6 comentarii

  1. Rasvanroc
    1.11.2019, 12:27 pm

    Sfaturi date de specialisti:

    1.Daca nu vreti sa plece plece toti oamenii calificati din Romania trebuie urgent sa cresteti salariile pentru ca altfel romanii se vor duce in tari unde castiga bine.

    2.Statul trebuie sa-si asigure cei mai buni specialisti, altfel oamenii capabili vor fugi la privat iar la stat vor lucra doar incompetentii, ceea ce este inacceptabil.

    3.Educatia si sanatatea trebuie sa primeasca mult mai multi bani de la buget, sunt domenii strategice.

    4.Nici nu se pune problema sa cheltuiti mai putin de 2% din PIB pentru aparare, ar fi o dovada de inconstienta.

    5.Toate ca toate, dar nu trebuie sa uitati sa cresteti si investitiile, pentru ca altfel este reteta esecului.

    6.Mai putine taxe si impozite, ca distrugeti mediul de afaceri.

    7.Luati toate masurile care se impun, dar nu cumva sa depasiti tinta de deficit bugetar!!!!!!

    • Figg AndDale
      1.11.2019, 2:27 pm

      Ce ignorati dvs. este ca partidul de guvernamant a facut totul d-andoaselea. Motivul pentru care au crescut salariile la stat (si crescute peste medie) nu este pentru ca au angajat specialisti, ci pile, cunostinte si relatii (adica psd=pcr), educatia si sanatatea au salarii mai mari, angajamentele internationale trebuie respectate(aparare). Cat despre investitii, ele au fost taiate pe seama marilor salarii si pensii acordate “specialistilor” din aparatul de partid si de stat (a se citi Partidul-Stat, ala care i-a contonogit pe fraierii din diaspora, trimitatorii de bani in tara). Si nu zicea nimeni mai nimic daca tinta de deficit bugetar era depasita datorita investitiilor. Ea a fost depasita datorita mitei electorale camuflate in salarii si pensii.

      • Rasvan Roceanu
        3.11.2019, 11:15 am

        Stati linistit, economia Romaniei este mult mai puternica decat pare!
        Dovada: Atotstiutorii de la UE ne cearta public de fiecare data cand cheltuim mai mult decat isi poate permite economia.
        Germania si Cehia sustin ca ele nu isi pot permite sa cheltuiasca mai mult de 1,2% din PIB pentru aparare si chiar refuza sa cheltuiasca mai mult.
        In schimb noi ne permitem 2% din PIB si Bruxelles-ul nu ne trage de urechi.
        Cel putin eu nu am auzit.
        Asta este o dovada ca, in realitate, UE are incredere ca Romania poate suporta o povara bugetara pe care Germania si Cehia nu o pot suporta.
        Altfel dece nu ne-ar atrage atentia ca aruncam bani pe fereastra?

        • Figg AndDale
          4.11.2019, 9:46 am

          Economia Romaniei este pe chituci. Doar faptul ca a luat-o la vale induce ideea ca pe chituci te poti deplasa fara probleme.
          Dependenta de multinationale si doar cateva domenii (auto in special) o face mai mult decat fragila – orice eveniment negativ in domeniul respectiv ori in UE (Germania de ex. nu prea o duce bine) ne poate arunca in prapastie. Politicile prociclice si credinta provenita din comunism ca “statul providenta divina” poate orice, inclusiv aruncarea de bani cu nemiluita in populatie, fragilizeaza si mai mult economia. Iar acum nu mai avem un guvern Boc care sa apuce taurul de coarne.
          Povara bugetara care poate fi suportata de Romania este doar un produs al imaginatiei dvs, care ignorati abilitatea capatata in comunism de romani – cea de a fenta statul cand acesta intervine brutal.
          Adaugati la asta numarul crescand de romani care s-au mutat cu totul in tarile in care au emigrat si trimit mult mai putin in tara…

  2. Radu L
    1.11.2019, 5:00 pm

    11,6% la Venituri este exceptional, intr-adevar.

    Dar NU se compara DOAR cu 4,1% cresterea.

    Ci cu 4% INFLATIA (va fi data de Deflator / deocamdata nu il stim, intuim ca e 4% dupa IPC din ultimele luni) si cu 4% cresterea.

    Asadar +4% incasari reale fara Inflatie si fara Crestere.

  3. Caliman Eugen
    2.11.2019, 11:23 pm

    Pentru aceasta “realizare” reteta era cit se poate de simpla:
    1.Pastrarea nealterata a indicele catastrofal de (ne)competitivitate economica 74 (mai slab decit al Bostwanei) ca sa alunge investitorii industriali de mare anvergura, capabili sa asigure cresterea incasrilor bugetare;
    2.Cresterea salariile in domeniul sanitar, constructii, bugetari, etc. pentru a opri plecarile care le pot dezintegra functionarea in urma emigrarii, fara a avea resursele financiare de acoperire;
    3.Pentru a asigura o minima crestere a nivelului de supravietuire a unei treimi din populatie, nu mai interesa de unde platasti banii ca Stinga politica cu functie ideologica de protectie a celor defavorizati.Nu uiti in acelasi timp sa majorezi la cote nesimtite veniturile bugetarilor “gulere albe”.
    4. La toate acestea mai era nevoie ca Dreapta politica sa vegeteze trei decenii cu “batul printre gardul Stingii”, ideologii sai practicind un LIBERALISM pur politic in care dezvoltarea economica-industriala este necunoscuta ca demers ideologic si de “economie aplicata”!
    Generozitatea (oarecum) fortuita a Stingii de a DA cite ceva din ne-realizarile sale economice (prin dezvoltare consumatorista pe datorie) combinata cu INACTIUNEA ECONOMICA a Dreptei incapabila de a construi, evalua sau promova proiecte de dezvoltare industriala din oferta nationala (care sa conduca la aparitia masiva de noi locuri de munca si intreprinderi industriale) a asigurat deficitul bugetar si îndatorarea externa la zi!
    5.In loc de a-si asuma functia de contributor la starea de natiune esuata a Romaniei, Dreapta politica crede ca pacaleste electoratul cu atitudinea (politica) de “gradinita”, in care numai celalalt partener politic este vinovat de decaderea generala de azi!
    In ce priveste P.N.Liberal, el are vina mai mare decit a Stingii, pentru refuzul evaluarii si promovarii unui proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, pe care i l-am propus personal presedintelui Orban si Activului Central al partidului la sedinta festiva organizata la Tg. Jiu acum trei ani, cu ocazia cistigarii primariei (Tg. Jiu) de catre liberali!
    Dupa evaluare, completare si imbunatatire – proiectul de tara putea fi utilizat pentru debarcarea mult mai devreme a guvernului Dancila-Dragnea, fiind cunoscuta cauza respingerii motiuni de cenzura anterioare.Respectiv, asa cum arata d-l Ponta: P.N.Liberal n-a stiut ce sa spuna parlamentarilor PSD “ce va fi “a doua zi dupa caderea guvernului” – pentru a-i convinge sa voteze motiunea!
    6.Lipsa evaluarii si asumarii proiectului de tara propus P.N.Liberal a facut ca sa nu dispuna nici acum de un PROGRAM DE GUVERNARE capabil sa scoata Romania din starea de dezintegrare economica si sa o reconstruiasca industrial, cu toate beneficiile acestei evolutii.
    Lipsit de orice viziune a dezvoltarii pentru a construi o Guvernare de tranzitie pina in 2020, P.N.Liberal sta la mila fostei Opozitii fara programul PROPRIU de guvernare, locul lui fiind tinut de un amalgam de INTERESE ale acesteia, care torpileaza insasi evolutia de iesire din haosul si blocajul general construit de fostele guverne.
    7.Lipsa unui proiect de tara face discutabila insasi confirmarea de catre Parlament a Guvernului Orban.In cazul prezentarii unui proiect de tara, P.S.Democrat nu isi permitea sa intirzie prin proceduri birocratice votul in Parlament, fara asi pierde electoratul pentru aceasta atitudine antinationala.
    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    – dezvoltare industriala –

Lăsați un comentariu


Stiri

BEC a anulat alegerile organizate în Moldova Nouă – candidatura celui care a câștigat primăria nu era validă, alegeri noi pe 11 octombrie

Razvan Diaconu

Biroul Electoral Central (BEC) a dispus anularea alegerilor pentru funcţia de primar al oraşului Moldova Nouă din judeţul Caraş Severin şi reluarea scrutinului, după ce… Mai mult

Europa

Consiliul European la Bruxelles: dosarele fără unanimitate și agenda președintelui Iohannis

Victor Bratu

Liderii UE se întâlnesc în persoană la Bruxelles, joi și vineri, în încercarea de a debloca decizii de politică externă- sancțiunile împotriva Belarus și relația… Mai mult

Stiri

Alianța Producătorilor de Film a devenit membru al Confederației Patronale Concordia

Vladimir Ionescu

Confederația Patronală Concordia anunță joi că Alianța Producătorilor de Film, organizație ce reunește în prezent 45 de companii de producție cinematografică, a devenit membru al… Mai mult

Stiri

Rezervele valutare au scăzut cu 3,2 miliarde de euro în septembrie

Vladimir Ionescu

Rezervele valutare ale României au scăzut cu 3,17 miliarde de euro în septembrie, la 32,28 miliarde de lei, ca urmare a rambursării unor împrumuturi în… Mai mult

Europa

Noi restricții și măsuri anti-Covid în UE / În Cehia, alegătorii aflați în carantină votează din mașină

Iulian Soare

Cehia și Slovacia reinstituie starea de urgență, cu reguli asemănătoare celor din prima perioadă de lockdown, dar nu la fel de dure, Madridul a intrat… Mai mult

Stiri

SUA se pregătește să arunce în joc încă 1,5 trilioane de dolari pentru sprijinul economiei

Raluca Florescu

Administrația Trump a propus miercuri o nouă schemă de sprijin financiar pentru economie, în valoare de  1,5 trilioane de dolari, din care 20 de miliarde… Mai mult

Europa

Bizarul Raport pe Statul de drept în UE: Bulgaria, România și Austria au mai multe probleme decât Ungaria

Iulian Soare

Mai multe țări din Uniunea Europeană nu reușesc să atingă standardele minime ale blocului referitoare la principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența judiciară,… Mai mult