Rețeaua spitalelor Covid-19 se desființează, toate unitățile urmând să revină integral la activitatea obișnuită de dinainte de epidemie, în două etape, prezentate de ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.
Pe de altă parte, toate spitalele vor avea circuite separate, pentru a putea trata și pacienți cu noul coronavirus care sunt internați pentru alte patologii.
Pentru a menține un grad ridicat de flexibilitate, în eventualitea unui nou val epidemiologic puternic, spitalele înalt specializate pe noul coronavirus (infecțioase și pneumologie) vor menține în final 30% din paturi pentru cazuri Covid-19, iar celălalte unități, 15% din paturi păstrate pentru acești bolnavi.
Paturile pentru pacienţii cu Covid sunt păstrate „pentru că vream ca fiecare spital să poată să îngrijiească pacienţii care s-au internat în spitalul respectiv pentru altă patologie dacă se pozitivează pe parcursul internării, să nu fie nevoiţi să-i transfere”, a explicat ministrul Ioana Mihăilă. Aceste paturi fac parte dintr-un plan special elaborat pentru situația în care „vom cunoaşte o accelerare a pandemiei”, a mai adăugat ministru Sănătății.
Cele două etape de redeschidere au fost stabilite pe baza incidenţei cazurilor din fiecare judeţ şi a numărului de paturi ocupate din fiecare unitate sanitară.
Etapele:
- În etapa 1, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a cere reducerea numărului de paturi Covid sunt: o rată de incidenţă la nivelul judeţului mai mică de la 1 la mie şi o rată de ocupare a paturilor din unitatea sanitară respectivă, pentru pacienţii confirmaţi cu Covid, sub 50%. În această etapă, numărul de paturi alocate pacienților cu SARS-CoV-2 se reduce cu până la 50% pentru spitalele de Boli Infecţioase şi de Pneumoftiziologie şi cu până la 30% – pentru spitalele care nu sunt înalt specializate în tratarea pacienţilor cu Covid 19.
- Etapa a doua, prevăzută să urmeze după un minim de 30 de zile şi în cazuri speciale după o perioadă mai scurtă de timp, poate fi aplicată dacă rata de incidenţă la nivelul judeţului este mai mică de 0,5, iar rata de ocupare a paturilor este sub 50%. Numărul paturilor scade cu 30% pentru spitalele înalt specializate şi cu până la 15%, pentru celelalte.
Motivul reglementării – reticența unor spitale de a reveni la normal
Noile reglementări au fost incluse în Ordinul de ministru nr.434, care a fost modificat și joi a fost și trimis la Monitorul Oficial. Intervențiile erau necesare, întrucât ce unele spitale din rețeaua Covid-19 au amânat redeschiderea pentru bolnavii cu alte patologii, deși puteau face acest lucru.
Inițial, în martie, Ordinul obliga toate celelalte spitale din afara rețelei Covid să asigure asistență medicală pentru pacienții suspecţi sau confirmaţi cu Covid-19 în decursul internării pentru o altă patologie.
„Asistenţa medicală este oferită potrivit competenţei, într-o zonă dedicată care respectă măsurile de prevenire a transmiterii infecţiei cu SARS-CoV-2, până la stabilirea diagnosticului şi transferul într-un spital adecvat fazei clinice a COVID-19”, preciza Ordinul.
Din martie, s-a constatat încă că unele spitale sunt reticente în a trata bolnavi care aveau și Covid-19, după cum unele unități nu doresc să revină la activitatea obișnuită, pentru a beneficia în continuare de fondurile și sporurile primite în cazul asigurării medicale pentru acești bolnavi.
De exemplu, Spitalul CFR 1 Witting, din București, avea la începutul săptămânii doar doi pacienți cu noul coronavirus.
În perioada de vârf a epidemiei, spitalul a angajat temporar personal pentru pacienții Covid-19, întrucât:
- din cei 26 de medici, 10 erau apți condiționat să lucreze în noile condiții
- din 74 de asistenți medicali – 20 apți parțial
Cu aceste noi modificări, unitățile spitalicești sunt obligate să se redeschidă pentru toți bolnavii (urmând cele două etape), după cum și spitalele non-Covid au fost obligate să trateze și bolnavi Covid-19.
Colentina, primul spital Covid revenit la activitățile specifice
Colentina este prima unitate ce a revenit la activitatea pe specialitățile specifice.
În iunie 2020, când unitatea a intrat în rețeau de suport Covid-19, medici, cadre medii şi personal auxiliar de la Colentina au semnat o petiţie prin care solicitau și continuarea tratării pacienților non-Covid, invocând două argumente:
- zeci de mii de pacienţi non-Covid sunt lipsiţi în mod inacceptabil de serviciile medicale la care au dreptul şi de care depind
- 250 de medici, pentru formarea cărora s-a investit considerabil, se deprofesionalizează, fiind forţaţi să lucreze într-un domeniu în care nu sunt specializaţi, confruntându-se cu nemulţumirea pacienţilor asimptomatici (şi a familiilor lor), internaţi în spital doar pentru izolare.
Spitalul Foișor, aproximativ 1.000 de persoane pe lista de așteptare a intervențiilor chirurgicale
Foișorul de Foc, una dintre cele mai mari clinici de ortopedie din țară, a reînceput internările obișnuite luni, când s-au prezentat la spital și unii dintre bolnavii evacuați intempestiv pe 9 aprilie. Atunci, zeci de pacienți, unii dintre ei recent operați, au fost nevoiți să îşi cheme rudele pentru a fi luaţi acasă. Cei mai mulți dintre ei nu erau din Capitală.
Sc andalul evacuării a fost unul dintre motivele pentru care premierul Florin Cîțu l-a demis pe Vlad Voiculescu din poziția de ministru al Sănătății.
(Citiți și: „Scandalul de la Spitalul Foișorul de Foc a devenit scandal politic: USR-PLUS și-a salvat în ultimul moment ministrul de la Sănătate”)
Spitalul Foișorul de Foc – a cărui conducere s-a opus transformării în spital Covid, fapt care a declanșat scandalul externărilor intempestive – se află la intersecția a trei instituții cheie controlate de partidele coaliției de guvernare:
- spitalul se află în subordinea și administrarea Primăriei Capitalei (Nicușor Dan),
- se subordonează medical ministerului Sănătății (Vlad Voiculescu),
- iar din perspectiva gestionării pandemiei Covid are legătura cu Ministerul de Interne (Raed Arafat – ministrul Lucian Bode).
Miercuri, 26 mai, vor avea loc primele intervenții chirurgicale de la evacuarea din 9 aprilie. Pe lista de așteptare se află aproximativ 1.000 de persoane, conform unor declarații ale conducerii spitalelor, dintre care 57 au nevoie de transplant osos.
