Securitatea energetică a Europei se află la o răscuce. Prinsă între consecințele invaziei ruse în Ucraina și incertitudinile legate de politica tarifară a președintelui SUA, Donald Trump, dependența de importurile energetice reprezintă o mare problemă a Uniunii Europene.
Importurile de gaze din Rusia s-au redus drastic după invazia Ucrainei în 2022, iar în prezent, Statele Unite, un furnizor-cheie de gaze naturale lichefiate (GNL), adaugă o nouă incertitudine pentru aprovizionarea țărilor europene.
Până la asigurarea energiei exclusiv din surse regenerabile, gazele naturale rămân un combustibil critic pentru realizarea tranziției energetice dorită de UE.
Însă Europa încearcă să dezvolte zăcăminte de gaze noi, descoperite în regiuni precum Cipru, România, Norvegia și Grecia pentru a-și spori securitatea energetică și a reduce dependența de furnizorii din străinătate, scrie OilPrice.
Cele mai mari zăcăminte de gaze aflate în curs de dezvoltare din Europa:
1. Afrodita (Cipru)
Rezerve: 0,1 până la 0,17 trilioane de metri cubi
Situat în largul coastelor Ciprului, în estul Mediteranei, perimetrul Afrodita a fost descoperit în 2011 de companiile Chevron, Noble Energy și Shell. Conform planificării, începerea producției ar urma să aibă loc până în 2027, dar lucrările stagnează pe fondul unor probleme juridice. Turcia contestă pretențiile zona maritimă exclusivă a Ciprului, crescând tensiunile geopolitice, în timp ce extracția de la mare adâncime offshore necesită investiții considerabile. Cipru are în vedere transportul gazelor prin conductă în Egipt sau construirea unei instalații pentru GNL, dar se confruntă cu probleme de subfinanțare și lipsa infrastructurii. Pentru sudul Europei, Afrodita reprezintă o opțiune vitală pentru aprovizionare, cu condiția să fie depășite întârzierile.
2. Neptun Deep (România)
Rezerve: 0,1 trilioane de metri cubi
România se bazează pe zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, cuprinzând perimetrele Domino și Pelican Sud, descoperit în 2012 de OMV Petrom și ExxonMobil. În 2022, RomGaz a înlocuit ExxonMobil care s-a retras din asociere, lăsând OMV Petrom și Romgaz să pornească extracția până în 2027. Stimulată de criza din Ucraina, România vede acest lucru ca pe o creștere a ofertei interne și regionale, dar costurile depășesc 4 miliarde de euro și logistica necesară exploatărilor offshore complică lucrurile. Cu Europa Centrală în vizor, Neptun Deep depinde de asigurarea finanțării și de unda verde din partea organismelor de reglementare.
3. Dvalin North (Norvegia)
Rezerve: 0,00561 până la 0,0119 trilioane de metri cubi
Dvalin North din Norvegia, identificat în 2021 de Wintershall Dea, se află în Marea Norvegiei, începerea producției fiind programată pentru sfârșitul anilor 2020. Dimensiunea sa mai mică beneficiază însă de cadrul energetic dezvoltat al Norvegiei și de perimetrul Dvalin din apropiere pentru a reduce cheltuielile de punere în exploatare. Condițiile arctice și cerințele stricte de mediu încetinesc lucrările, dar experiența Norvegiei în domeniu mențin proiectul viabil. Deși modest, Dvalin North adaugă o piesă credibilă puzzle-ului de gaz al Europei.
4. Calipso (Cipru)
Rezerve: 0,06 până la 0,08 trilioane de metri cubi
Tot în largul Ciprului, Calipso a apărut în 2018 prin intermediul Eni și TotalEnergies, cu rezerve încă în curs de evaluare. Nu există nicio planificare de producție, deoarece forajele ulterioare vor clarifica estimările. La fel ca Afrodita, se confruntă cu obiecțiile Turciei și cu costurile de offshore de mare adâncime. Ciprul speră să-l asocieze cu Afrodita pentru amploare, dar precauția investitorilor prevalează. Dacă va fi confirmat, Calypso ar putea consolida rolul Mediteranei în viitorul aprovizionării cu gaze a Europei.
5. Kronos (Grecia)
Rezerve: 0,03 până la 0,05 trilioane de metri cubi
Kronos din Grecia, descoperit în 2022 de Energean în Marea Ionică, marchează un început. Explorările continuă pe măsură ce Grecia își construiește expertiza în domeniul offshore. Dimensiunea relativ mică și concentrarea eforturilor mai mult asupra energiei regenerabile temperează ambițiile, protejarea mediului punând piedici suplimentare. Conexiunea cu infrastructura aflată în apropiere oferă o cale de urmat, dar Kronos rămâne mai mult ca un semnal al potențialului aflată într-o zonă puțin explorată până în prezent.
O mențiune: Groningen (Țările de Jos)
Rezerve rămase: 0,683 trilioane metri cubi
Zăcământul Groningen trebuie menționat, pentru că este cel mai mare din Europa, cu 0,683 trilioane de metri cubi rămași în subteran. Producția a fost oprită complet în 2023 din cauza riscurilor seismice, ceea ce face Groningen mai degrabă să fie o exploatare inactivă decât nedezvoltată.
Securitatea energetică a Europei
Împreună, Afrodita, Neptun Deep, Dvalin North, Calypso și Kronos însumează 0,3 până la 0,4 trilioane de metri cubi de gaz care pot fi exploatați comercial. Acest volum de gaze este depășit de rezervele existente doar la Groningensau sau cei 1,1 trilioane de metri cubi existenți în subsolul Ucrainei, însă pot asigura o tranziție mai ușoară spre sursele regenerabile. Afrodita și Neptun Deep – fiecare depășind 0,1 trilioane de metri cubi – vor intra în producție până în 2027. Dvalin North și Kronos oferă volume mai mici, în timp ce Calypso așteaptă efectuarea unei estimări exacte.
Și, deși există cu siguranță provocări în viitor, Ciprul confruntându-se cu tensiuni geopolitice, iar România se luptă cu costurile ridicate și problemele de mediu, gazele naturale reprezintă un combustibil mult mai curat decât cărbunii arși în termocentrale. Însă viteza cu care vor fi puse în exploatare noile zăcăminte este critică – întârzierile nefăcând decât să prelungească criza energetică din UE.
Cititi si: Gerul golește depozitele de gaze din Europa – prețul urcă la maximumul ultimilor 2 ani
***
Urmărește-ne pe Google News
