Noile reguli privind achizițiile publice la nivelul UE vor urmări să valorifice puterea colectivă de cumpărare a Uniunii Europene pentru a favoriza companiile din blocul comunitar și a reduce dependența de furnizori externi, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters.
Măsurile nu ajung până la o cerință generală de tip „Buy European”, dar ar permite autorităților europene să excludă oferte pentru contracte publice mari care au un conținut european sub 50% și să favorizeze companiile din UE în sectoare strategice.
Deși documentul nu menționează explicit China, Comisia Europeană a propus deja alte politici de tip „Buy European”, în încercarea de a reduce dominația Chinei în producția de materiale critice și de a diminua deficitul comercial, care a crescut cu 10% în primele patru luni ale acestui an.
Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE
Propunerea, care poate suferi modificări înainte de publicare și va necesita aprobarea celor 27 de state membre, ar face mai dificil pentru autorități să atribuie contracte bazându-se în principal pe cost, pentru a contracara bunurile ieftine oferite de companii chineze puternic subvenționate.
Un calendar preliminar indica faptul că executivul UE urma să prezinte propunerile privind achizițiile publice la 1 iulie, însă acesta prevede acum anunțul pentru începutul lunii septembrie. Oficialii UE nu au oferit motive pentru întârziere.
Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, potrivit proiectului, echivalentul a circa 2,5 trilioane de euro (2,86 trilioane de dolari), pe baza PIB-ului din 2025.
Acest lucru le transformă într-unul dintre cele mai puternice instrumente de politică economică ale blocului pentru a face față concurenței internaționale intense și vulnerabilităților din lanțurile de aprovizionare.
„Felul în care autoritățile publice își cheltuiesc fondurile a devenit o chestiune de importanță strategică”, se arată în document.
Propunerea abordează și amenințările de securitate
Propunerea consolidează rolul de securitate al achizițiilor publice, permițând autorităților să analizeze dacă structura de proprietate, control sau finanțare a unui ofertant creează riscuri de interferență externă.
Autoritățile contractante ar putea lua în considerare, de asemenea, dacă firmele sunt supuse legislației unor țări terțe care ar putea impune divulgarea unor informații sensibile sau ar putea afecta în alt mod executarea contractului.
Contractele ar urma să fie atribuite pe baza „celui mai bun raport calitate-preț”, criteriile de calitate reprezentând cel puțin 30% din punctajul total și cel puțin 50% în cazul contractelor intensive în forță de muncă.
Noua reglementare propusă ar înlocui cele trei directive existente ale UE privind achizițiile publice, reducând astfel marja de discreție a statelor membre în aplicarea regulilor.
Autoritățile ar fi încurajate, iar în unele cazuri obligate, să țină cont de riscurile legate de infrastructura critică, securitatea cibernetică, perturbările lanțurilor de aprovizionare, dependențele strategice și influența externă atunci când atribuie contracte.
Regulamentul ar crea, de asemenea, un sistem digital de achiziții publice la nivelul UE, incluzând acreditări electronice pentru companii, reguli de interoperabilitate pentru platformele de achiziții și spații de date la nivel național și european, menite să îmbunătățească transparența, supravegherea și accesul transfrontalier la contracte.
(Citește și: ”Summit UE: criza prețurilor la energie reaprinde disputa privind schema de certificate de emisii – Schema ”Buy European”, un alt subiect fierbinte”)
***
Urmărește-ne pe Google News
