Schema de sprijin de 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea de baterii de stocare, al cărei apel de proiecte se deschide la 1 septembrie, vine cu o serie de modificări importante față de cadrul utilizat anterior pentru finanțările din Fondul pentru Modernizare.
Pe lângă diferența fundamentală dintre schema de sprijin actuală și prima – prima schemă a finanțat baterii co-locate cu parcuri fotovoltaice sau eoliene, în timp ce noul apel este destinat exclusiv instalațiilor stand-alone –, au fost modificate și o serie de condiții care îngreunau accesarea și implementarea proiectelor.
Cele mai importante sunt modificarea scrisorii de confort bancar, eliminarea garanției bancare din mecanismul cererii de plată și introducerea unei flexibilități mai mari în utilizarea economiilor rezultate în urma achizițiilor, explică pentru CursDeGuvernare.ro Marian Dobrilă, CEO al TDP Partners, companie de consultanță specializată în proiecte de energie. Modificările au venit după mai mult de un an de discuții cu autoritățile.
Prima schemă a finanțat baterii co-locate. Noul apel de 150 mil. € este exclusiv pentru baterii stand-alone
Noua schemă reprezintă a doua alocare de 150 de milioane de euro pentru stocare prin Fondul pentru Modernizare, însă tipul proiectelor finanțate este diferit. Primul program a vizat exclusiv baterii co-locate, respectiv sisteme de stocare amplasate alături de capacități existente de producție eoliană sau fotovoltaică. Potrivit estimărilor lui Marian Dobrilă, aproximativ 130-140 de milioane de euro din această alocare au fost deja contractate, iar proiectele ar urma să aducă aproximativ 2 GWh de capacitate de stocare.
Noul apel, deschis între 1 septembrie și 30 octombrie, vizează exclusiv sisteme stand-alone, independente de o anumită capacitate de producție și conectate direct la rețeaua de transport sau distribuție. Proiectele trebuie să aibă minimum 1 MW putere instalată și o durată de stocare de cel puțin două ore, iar ajutorul poate ajunge la 69.000 de euro pentru fiecare MWh instalat, în limita a 15 milioane de euro pentru o companie. Selecția se face prin ofertare concurențială, proiectele care solicită cel mai mic grant pe MWh instalat obținând punctajul cel mai mare.
„Încă nu e cert pentru că nu s-au depus proiectele, dar ne așteptăm să fie sume mai mari finanțate, pentru că se vor licita mai jos și au scăzut și prețurile bateriilor. Din cei 150 de milioane de euro ne așteptăm să rezulte între 3 și 5 GWh”, spune Marian Dobrilă. Proiectele vor avea un termen de implementare de patru ani, până în 2030, însă Dobrilă estimează că investițiile se vor concentra mai ales în următorii doi ani.
Scrisoarea de confort bancar nu mai presupune practic aprobarea anticipată a creditului
Una dintre principalele modificări privește scrisoarea de confort bancar. În forma utilizată anterior, documentul era angajant și presupunea practic ca banca să confirme încă din momentul depunerii proiectului că poate finanța întreaga contribuție proprie a investitorului. Astfel, în cazul unui proiect de un milion de euro care primea un grant de 300.000 de euro, banca trebuia să confirme finanțarea celor 700.000 de euro rămași.
„Scrisoarea de confort era foarte greu de obținut și era ceva complet atipic, pentru că în scrisoare trebuia să scrie că banca ți-a acordat deja credit pentru proiectul pe care vrei să-l finanțezi din fonduri europene, pentru toată valoarea cofinanțării tale. Adică, dacă ai un proiect de un milion și iei 300.000 de euro fonduri, banca trebuia să-ți dea pentru cei 700.000 o scrisoare. Și nu se poate așa ceva, pentru că nicio bancă nu îți dă, ca principiu, credit pentru 100% din cofinanțare și îți cere să vii și tu cu ceva. Și, în al doilea rând, în faza în care se află proiectul când îl depui la finanțare, acesta nu este atât de matur încât să vii cu creditul deja aprobat. Finanțarea se concretizează mai târziu”, explică Dobrilă (foto).
Caracterul angajant al scrisorii genera și costuri ridicate, întrucât banca trebuia să realizeze analiza și să parcurgă procesul de aprobare a finanțării încă din această etapă, mai arată acesta. În noua formă, scrisoarea de confort devine neangajantă, banca urmând să confirme că a realizat o evaluare preliminară a proiectului și a capacității financiare a solicitantului, fără ca finanțarea să trebuiască să fie deja aprobată.
„Schimbând forma scrisorii de confort, se rezolvă o problemă foarte mare, pentru că majoritatea, inclusiv clienții mari, nu puteau să vină în faza aceasta și renunțau să mai depună proiectele. În plus, era și un cost mare, pentru că aceste scrisori de confort, fiind angajante, costau foarte mult: banca trebuia să facă analiza și să treacă prin întregul proces. Era, deci, un cost foarte mare și se remediază acum o situație care a persistat de aproximativ un an, pentru că au mai fost ghiduri în trecut care au solicitat această scrisoare. Pentru acei beneficiari care erau obligați să o prezinte, dar nu aveau bilanț, fiind societăți mai noi și fără istoric financiar, era cu atât mai dificil. Deci aceasta este o modificare bună”, mai explică Dobrilă.
Cererea de plată fără garanție bancară: Beneficiarul nu mai trebuie să finanțeze temporar și partea de grant
A doua modificare privește mecanismul cererii de plată, prin care beneficiarul poate evita să finanțeze temporar inclusiv partea investiției acoperită ulterior prin grant. Astfel, la un proiect de 100 de lei, cu un grant de 30 de lei, beneficiarul își poate achita contribuția proprie de 70 de lei, iar ministerul plătește ulterior direct partea aferentă finanțării publice.
„Mecanismul cererii de plată există din 2010 în România pe fondurile structurale și permite ca tu să nu mai plătești și suma care îți este aprobată din grant. Adică ai un proiect de 100 de lei și primești un grant de 30 de lei. Cei 30 de lei nu îți mai sunt plătiți după ce achiți tu toată suma și apoi îi recuperezi prin cerere de rambursare, ci sunt plătiți după ce ți-ai achitat cota ta. Dacă tu plătești furnizorului 70 de lei din factură, trimiți factura la minister, arăți că ți-ai plătit cota, iar ministerul își plătește cota lui. Nu te mai obligă pe tine să finanțezi tot deficitul acesta, adică să pui inclusiv banii din grant și abia după aceea să îi recuperezi. Simplifică lucrurile pentru beneficiar și reduce necesarul de finanțare”, explică Dobrilă.
Problema era că, în forma anterioară, ministerul condiționa utilizarea acestui mecanism de prezentarea unei garanții bancare pentru suma aferentă grantului.
„Realitatea este că, dacă vii cu o scrisoare de garanție, aceasta te costă aproape la fel ca o finanțare. Adică nu îți rezolvă problema. Pe acei 30 de lei pe care ministerul ți-i dădea în avans trebuia să vii cu o scrisoare și, practic, să imobilizezi bani ca să primești alți bani. Deci nu rezolvai problema”, spune CEO-ul TDP Partners, care mai arată că noua schemă elimină această garanție bancară.
„Acum, eliminând această scrisoare, s-a ajuns, în sfârșit, la bunele practici din fondurile structurale, unde acest mecanism a fost folosit foarte mult. Miliarde de euro au fost trase prin cereri de plată, iar absorbția a crescut inclusiv prin implementarea acestui mecanism”, adaugă Dobrilă.
Mai multă flexibilitate pentru economiile rezultate din achiziții și pentru bugetele proiectelor
A treia modificare privește modul în care sunt tratate economiile rezultate în urma achizițiilor. În trecut, în cadrul unor finanțări prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, reducerea costului unei componente a investiției putea conduce și la diminuarea proporțională a grantului, chiar dacă pe alte componente ale proiectului apăreau costuri suplimentare.
„De multe ori, dacă beneficiarul avea un grant de 30 de lei, iar contribuția proprie era de 70 de lei, deci achiziția era de 100 de lei, iar în urma licitației prețul cobora la 90 de lei, beneficiarul nu își păstra grantul de 30 de lei și nu punea doar 60 de lei. Grantul era redus proporțional cu economia obținută la achiziție”, explică Dobrilă.
„Era un mecanism dezavantajos, pentru că beneficiarul putea face o economie pe o parte, iar pe alta să aibă costuri mai mari. Situația aceasta a fost reglată prin noua prevedere”, adaugă acesta.
Noile reguli clarifică situațiile în care grantul poate fi redus și permit realocarea sumelor între liniile bugetare în limita valorii totale a finanțării aprobate, oferind beneficiarilor o marjă mai mare pentru gestionarea variațiilor de cost apărute între depunerea și implementarea proiectului.
Cine poate solicita finanțarea – ajutorul cumulat nu poate depăși 15 mil. € pentru fiecare companie
De notat că schema de sprijin de 150 milioane de euro este deschisă tuturor categoriilor de companii: microîntreprinderi, IMM-uri, companii mari și întreprinderi nou-înființate. Sunt eligibile și societățile constituite în alte state membre ale Uniunii Europene, cu condiția să fie înregistrate la Registrul Comerțului din România până la semnarea contractului de finanțare.
Proiectele trebuie depuse individual, parteneriatele nefiind eligibile. O companie poate depune unul sau mai multe proiecte, dar ajutorul cumulat nu poate depăși 15 milioane de euro pentru fiecare întreprindere.
Companiile trebuie să aibă în obiectul de activitate producerea și comercializarea energiei electrice, să nu fie în insolvență sau dificultate și să demonstreze că au capacitatea financiară necesară pentru implementarea investiției.
(Citește și: Diferența la abordarea Energiei dintre România și Bulgaria: bulgarii au alocat prin PNRR peste 600 mil. € stocării și au investit încă 1,2 mld. € – România a subvenționat producția intermitentă și a întârziat centralele pe gaz)
(Citește și: Noul program Casa Verde: Va finanța doar capacități de stocare, este eliminată regula „primul venit, primul servit”. Capacitatea vizată – 200 MWh)
(Citește și: Schema de ajutor de stat de 150 mil. € pentru baterii de stocare a intrat în vigoare – Finanțări nerambursabile de până la 15 mil. € pentru o companie. Condițiile)
(Citește și: Cea mai mare instalație de stocare a energiei în baterii din România primește finanțare de la Banca Mondială)
(Citește și: ANRE: România are peste 9.100 MW în proiecte cu stocare de energie aflate în dezvoltare – 2.050 MW urmează să intre în funcțiune în 2026)
(Citește și: Studiu: România, printre cele mai profitabile piețe din Europa pentru bateriile de stocare a energiei – Motivul: prețul mare din PZU)
(Citește și: Crimă economică și sabotaj: Record istoric pe piața de energie pe 1 iulie, 1 MWh s-a vândut cu peste 1.000 de euro. Exportăm ieftin ziua energie fotovoltaică și importăm seara scump din Bulgaria)
***
Urmărește-ne pe Google News
