sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 decembrie, 2021

cumul <a class=pensie salariu” class=”wp-image-278430″ width=”400″/>

Un consorțiu condus de compania Ernst & Young a fost singurul ofertant la licitația pentru serviciile de consultanță necesare reformării sistemului public de pensii și a Legii salarizării bugetarilor.

Contractul nu a fost încă acordat, procedura fiind în faza de analiză a ofertei.

Contractul total are o valoare maximă estimată la peste 24,3 milioane de lei fără TVA, din care aproape 20 de milioane de lei (cu TVA) reprezintă suma pe care statul este duspus să o plătească pentru reforma pensiilor.


Asocierea care a participat la licitație:

  • Ernst & Young (lider)
  • Institutul Național de cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS)
  • Radu și Asociații SPARL
  • Ernst & Young Consulting SDN. BHD.
  • Ernst & Young Advisory
  • DC Communication (subcontractant)
  • Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Reforma sistemului și plafonul asumate prin PNRR

În anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul își asumă reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070, și care va plafona aceste cheltuieli la 9,4% din PIB:

Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor.

Reforma, precizează același document, implică „adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, în urma acordării de asistență tehnică, lege care va înlocui Legea nr. 127/2019”.


Legea 127, a cărei aplicare imediată o solicită acum PSD, este formulată pentru a se ajunge la un procent de 11,5% în PIB al pensiilor

Marea noutate din reformă: un mecanism de frânare a creșterilor, pentru a menține cheltuielile la 9,5% din PIB

Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.

Acest mecanism de monitorizare va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.

(Citește și: ”Pensiile, o reformă pentru PNRR: O nouă formulă de calcul, digitalizarea dosarelor și recalcularea pensiilor”)

Date fiind aceste noi elemente, nu vor mai fi permise creșteri ad-hoc ale pensiilor, precizează atât PNRR, cât și Caietul de sarcini:

Noua legislație va introduce o nouă formulă de calcul pentru noile pensii și pensiile aflate în plată, aleasă în conformitate cu principiul contributivității și cu ținta privind cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB, ceea ce nu va permite creșteri ad-hoc.

Legea bugetului asigurărilor sociale stabilea pentru anul acesta cheltuielile cu pensiile la 8,07% din PIB-ul prognozat la începutul anului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În 2019, conform Eurostat, cheltuielile cu pensiile s-au ridicat în România la 7,8% din PIB, în timp ce media UE27 a fost de 12,7%.

Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Irlanda (5%), Malta (6,5%), Bulgaria (7,5%) și România (7,8%).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: