Reducerea ponderii muncii nedeclarate de la nivelul actual de 27,1% la media Uniunii Europene de 14,8% ar putea genera o bază de impozitare suplimentară semnificativă, potrivit unui studiu realizat de Blocul Național Sindical (BNS).
Pe baza valorii adăugate brute (VAB) private estimate la 318,4 miliarde euro, diferența de 12,3 puncte procentuale ar echivala cu aproximativ 39,1 miliarde de euro potențial fiscalizabil.
România ocupă primul loc în UE la indicatorii muncii nedeclarate, potrivit datelor Autorității Europene pentru Muncă (ELA, 2023), citate de studiul „Efectul OCDE – Aderarea României la OCDE”.
Astfel, 21,7% din aportul total de muncă din sectorul privat este nedeclarat, iar 27,1% din valoarea adăugată brută generată de economie nu este fiscalizată. Aceste valori depășesc considerabil media UE, estimată la aproximativ 14,8% din VAB.
Profil distinct: Peste 80% din munca nedeclarată provine de la angajații dependenți
Profilul fenomenului în România este distinct față de cel din vestul Europei. În timp ce în state precum Olanda sau Cipru munca nedeclarată este concentrată în proporție de peste 80% în rândul lucrătorilor independenți, în România 80,9% din munca nedeclarată provine de la angajații dependenți – salariați cu contracte nedeclarate sau cu salarizare parțială „la negru”. Doar 18,8% revine independenților.
La nivel de rate specifice, 62,5% din munca independenților (lucrători pe cont propriu) și 60,1% din munca lucrătorilor familiali sunt nedeclarate – cele mai ridicate ponderi din UE pentru aceste categorii. Ponderea muncii nedeclarate în VAB privat a crescut între 2013 și 2019, de la 26,2% la 27,1%, indicând o economie informală generalizată.
Măsurile recomandate de OCDE
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) identifică explicit munca nedeclarată drept o vulnerabilitate structurală majoră a economiei românești. În rapoartele sale, OECD recomandă măsuri precum digitalizarea administrației fiscale, audituri bazate pe risc, lărgirea bazei de impozitare și consolidarea stimulentelor pentru angajarea formală, în special pentru persoanele cu venituri mici.
Fenomenul afectează veniturile bugetare, sustenabilitatea sistemelor de pensii și contribuie la decalajele persistente față de statele membre OECD și din Europa Centrală și de Est. Reducerea sa ar reprezenta, potrivit analizei, un pas esențial pentru convergența reală și pentru maximizarea beneficiilor aderării României la OCDE.
(Citește și: ”12 mil. lei, prejudiciul provocat la buget de o singură firmă de pază prin munca la negru”)
***
Urmărește-ne pe Google News
