fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Rectificarea: Deficitul de politici europene din spatele excedentului bugetar

de Marin Pana 28.7.2015

raportBugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 4,2 miliarde lei la finele primului semestru al acestui an. Suma este echivalentă cu 0,6% din PIB prognozat și provine aproape exclusiv din excedentul bugetelor locale.

Bugetul de stat se poziționează aproape exact pe dos, cu un deficit de de 4,3 miliarde lei, echivalent cu un minus de 1,2% din PIB.

Surprinzător în raport cu necesitățile reale, cele mai importante bugete din componența bugetului consolidat în afara celui de stat (respectiv de asigurări sociale, sănătate și șomaj) înregistrează excedente situate undeva imediat sub nivelul de 200 milioane lei fiecare. Bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii înregistrează pe prima jumătate de an un excedent de 1,74 miliarde lei.

Clipul publicitar

Rezultatul execuției bugetare după primele șase luni este cu aproape opt miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de 3,48 miliarde lei sau -0,52% din PIB.

Demn de reținut, îmbunătățirea rezultatelor finanțelor publice s-a făcut în principal pe calea creșterii încasărilor (+0,7% din PIB) și nu pe cea a reducerii cheltuielilor, care s-au diminuat cu 0,4% din PIB.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Merită apreciate modificările față de anul trecut pe partea de transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1,26 miliarde lei sau +28% față de aceeași perioadă din 2014) și nu importă prea mult diminuarea de 32% la proiectele cu finanțare ranbursabilă.

tabel 2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit mai puțin cu circa 400 milioane lei iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu o jumătate de miliarde de lei sau -8% față de aceeași perioadă din 2014. În schimb, sumele alocate pentru asistența socială s-au majorat cu două miliarde lei dar au păstrat proporția de 5,3% din PIB, ceea ce semnifică o creștere în acord cu avansul economiei.

Tabloul necesităților reale : Excedente acolo unde banii trebuiau cheltuiți

Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (aproximativ un miliarde de lei sau -20% în raport cu aceeași perioadă din anul anterior) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 4,81 miliarde lei pe primele șase luni din 2014 la 3,83 miliarde lei în prima jumătate a lui 2015.

Totodată, excedentul de circa 0,6% din PIB acumulat la nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale nu prea dă bine, date fiind necesitățile comunităților locale referitor la rețele edilitare, spitale și unități de învățământ. Gradul de acoperire de 115% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate (altminteri în ușoară scădere față de cel înregistrat la finele lunii mai) arată o suprataxare locală în raport cu beneficiile oferite, pentru cosmetizarea bugetului central.

Din perspectiva altor componente importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 64% iar restul de 10 miliarde lei – !! – asigurat prin transferuri de la bugetul de stat, provenite din taxe și impozite pe venit, TVA și accize).

Surprinzător și deloc îmbucurător excedentul de 193 milioane lei înregistrat de Fondul național de asigurări de sănătate.

La fel, și cel de 188 milioane lei consemnat la Bugetul asigurărilor pentru șomaj. Asta pentru că nici situația din sistemul sanitar și nici veniturile familiilor de șomeri, aflate în cădere liberă, potrivit Anchetei Bugetelor de Familie, nu justifică asemenea excedente.

Astfel, statul are un sold pozitiv în execuția bugetară care pare bun dar reflectă mai degrabă un formalism în cheltuirea banilor publici și o derobare în asumarea unor investiții supuse controalelor tot mai stricte. Acest excedent nu ar fi trebuit să existe dacă s-ar fi întreprins acțiuni de real impact în folosul cetățenilor, pentru a îmbunătăți o infrastructură aflată în suferință, la fel ca și sănătatea sau învățământul.

Acest bilanț festiv de circumstanță vine să susțină ideea reducerea nivelului de taxare, cu sprijinul mediului de afaceri fericit că va stabili un nou record european în materie la partea ce îi revine din rezultatul de creștere economică și al cetățenilor care speră să vadă mai mulți bani cum le trec prin buzunare (cu ce rezultat vom vedea dacă se adoptă Codul Fiscal în forma trimisă inițial la promulgare).

Chestiunea e că veniturile de cam 16% pe 6 luni fac 32% din PIB pe tot anul iar media veniturilor unui stat la nivelul membrilor UE este de vreo 45% din PIB :

Cum ar putea statul român să fie mai cu moț și să întreprindă politici publice europene la venituri mai mici cu 30% în raport cu uzanțele în materie, la un PIB pe locuitor situat pe penultimul loc al Uniunii rămâne să ne lămurească cineva. Nu știm cine.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2015

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    29.7.2015, 11:25 am

    Domnule M. Pana,

    Mai intai de toate, va asigur de toata stima si consideratia mele pentru calitatea articolelor publicate si imi declin parerea de rau ca nu am facut-o mai demult.

    Am evitat de mai multe ori sa-mi manifest opinia personala asupra articolelor dvs., in ceea ce credeam ca ar fi erori in cadrul acestora (nu neaparat sa fi avut eu dreptate), si va rog sa ma credeti – doar datorita consideratiei si respectului pe care vi le port.

    Totusi, in toate, exista un inceput. Fara, ma repet, a avea pretentia ca eroarea/inoportunitatea opiniei nu ar fi de partea mea, va rog sa-mi permiteti:

    Articol: ,,Chestiunea e că veniturile de cam 16% pe 6 luni fac 32% din PIB pe tot anul”

    Comentariu:
    Ati extrapolat executia din primul semestru, pe cel de-al doilea, ca fiind aproximativ identica. Totusi:
    Executii ani precedenti (mil. lei):
    Anul 2014: Venituri: Sem. I = 100.383,6 An = 213.833,6 Rezulta Sem I din An = 46,77%;
    Anul 2013: Venituri: Sem. I = 97.544,4 An = 200.374,3 Rezulta Sem I din An = 48,68%;
    PIB-ri ani precedenti (care dau tendinta incasarilor la BugStat)(mil. lei):
    Anul 2014: – date provizorii (2): Sem. I = 285.799,8 (129.587,1+156.212,7) An = 666.637,3 Rezulta Sem I din An = 42,87%;
    Anul 2013: – date semidefinitive: Sem. I = 269.769,3 (121.623,8+148.145,5) An = 637.583,1 Rezulta Sem I din An = 42,31%;
    Sunt convins ca, dvs. personal,nu aveti nevoie de link-urile de citare a sursei.
    Si, cele de mai sus, fara a pune la socoteala faptul ca in nov. si dec. in cazul CAS-ului nu va mai opera criteriul ,,cota noua la cota veche”
    Ar mai fi ceva. Realizarea veniturilor din fonduri europene pot avea un reviriment destul de consistent, fata de program 2015, catre finele anului. Drept dovada: incasarile accelerate pe lunile de final de an, in cursul ultimilor doi ani. In plus, exemplu punctual, urmatorul articol, in care va invit sa urmariti executia financiara raportata la cea fizica a catorva proiecte cu FdE: http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20323423-harta-interactiva-stadiul-lucrarilor-fiecare-autostrada-din-tara-care-sunt-tronsoanele-planificate-fie-deschise-pana-finalul-anului.htm

    Dubii/ incertitudini/ rezerve am asupra PIB-ului nominal estimat utilizat, cel de 701.000 mil. lei.

    Datorita celor de mai sus consider ca procentul de 32% din PIB, prezentat in articol ca fiind cel ce va fi rezultat, a fi estimat incorect.

    Si cu toate cele de mai sus prezentate si sa zicem recalculate, in incercarea de a fi cat mai aproape in a afla indicatorul venituri din PIB, dupa procente medii ale executiei si PIB-ului la 6 luni fata de cele anuale, incepe alt ,,taraboi”: cel al impactului asupra veniturilor bugetare dat de reducerea TVA… ,,si uite asa se-nvarte fata”…

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult