Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 4,2 miliarde lei la finele primului semestru al acestui an. Suma este echivalentă cu 0,6% din PIB prognozat și provine aproape exclusiv din excedentul bugetelor locale.
Bugetul de stat se poziționează aproape exact pe dos, cu un deficit de de 4,3 miliarde lei, echivalent cu un minus de 1,2% din PIB.
Surprinzător în raport cu necesitățile reale, cele mai importante bugete din componența bugetului consolidat în afara celui de stat (respectiv de asigurări sociale, sănătate și șomaj) înregistrează excedente situate undeva imediat sub nivelul de 200 milioane lei fiecare. Bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii înregistrează pe prima jumătate de an un excedent de 1,74 miliarde lei.
Clipul publicitar
Rezultatul execuției bugetare după primele șase luni este cu aproape opt miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de 3,48 miliarde lei sau -0,52% din PIB.
Demn de reținut, îmbunătățirea rezultatelor finanțelor publice s-a făcut în principal pe calea creșterii încasărilor (+0,7% din PIB) și nu pe cea a reducerii cheltuielilor, care s-au diminuat cu 0,4% din PIB.
Merită apreciate modificările față de anul trecut pe partea de transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1,26 miliarde lei sau +28% față de aceeași perioadă din 2014) și nu importă prea mult diminuarea de 32% la proiectele cu finanțare ranbursabilă.
Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit mai puțin cu circa 400 milioane lei iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu o jumătate de miliarde de lei sau -8% față de aceeași perioadă din 2014. În schimb, sumele alocate pentru asistența socială s-au majorat cu două miliarde lei dar au păstrat proporția de 5,3% din PIB, ceea ce semnifică o creștere în acord cu avansul economiei.
Tabloul necesităților reale : Excedente acolo unde banii trebuiau cheltuiți
Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (aproximativ un miliarde de lei sau -20% în raport cu aceeași perioadă din anul anterior) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 4,81 miliarde lei pe primele șase luni din 2014 la 3,83 miliarde lei în prima jumătate a lui 2015.
Totodată, excedentul de circa 0,6% din PIB acumulat la nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale nu prea dă bine, date fiind necesitățile comunităților locale referitor la rețele edilitare, spitale și unități de învățământ. Gradul de acoperire de 115% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate (altminteri în ușoară scădere față de cel înregistrat la finele lunii mai) arată o suprataxare locală în raport cu beneficiile oferite, pentru cosmetizarea bugetului central.
Din perspectiva altor componente importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 64% iar restul de 10 miliarde lei – !! – asigurat prin transferuri de la bugetul de stat, provenite din taxe și impozite pe venit, TVA și accize).
Surprinzător și deloc îmbucurător excedentul de 193 milioane lei înregistrat de Fondul național de asigurări de sănătate.
La fel, și cel de 188 milioane lei consemnat la Bugetul asigurărilor pentru șomaj. Asta pentru că nici situația din sistemul sanitar și nici veniturile familiilor de șomeri, aflate în cădere liberă, potrivit Anchetei Bugetelor de Familie, nu justifică asemenea excedente.
Astfel, statul are un sold pozitiv în execuția bugetară care pare bun dar reflectă mai degrabă un formalism în cheltuirea banilor publici și o derobare în asumarea unor investiții supuse controalelor tot mai stricte. Acest excedent nu ar fi trebuit să existe dacă s-ar fi întreprins acțiuni de real impact în folosul cetățenilor, pentru a îmbunătăți o infrastructură aflată în suferință, la fel ca și sănătatea sau învățământul.
Acest bilanț festiv de circumstanță vine să susțină ideea reducerea nivelului de taxare, cu sprijinul mediului de afaceri fericit că va stabili un nou record european în materie la partea ce îi revine din rezultatul de creștere economică și al cetățenilor care speră să vadă mai mulți bani cum le trec prin buzunare (cu ce rezultat vom vedea dacă se adoptă Codul Fiscal în forma trimisă inițial la promulgare).
Chestiunea e că veniturile de cam 16% pe 6 luni fac 32% din PIB pe tot anul iar media veniturilor unui stat la nivelul membrilor UE este de vreo 45% din PIB :
Cum ar putea statul român să fie mai cu moț și să întreprindă politici publice europene la venituri mai mici cu 30% în raport cu uzanțele în materie, la un PIB pe locuitor situat pe penultimul loc al Uniunii rămâne să ne lămurească cineva. Nu știm cine.
Un răspuns
Domnule M. Pana,
Mai intai de toate, va asigur de toata stima si consideratia mele pentru calitatea articolelor publicate si imi declin parerea de rau ca nu am facut-o mai demult.
Am evitat de mai multe ori sa-mi manifest opinia personala asupra articolelor dvs., in ceea ce credeam ca ar fi erori in cadrul acestora (nu neaparat sa fi avut eu dreptate), si va rog sa ma credeti – doar datorita consideratiei si respectului pe care vi le port.
Totusi, in toate, exista un inceput. Fara, ma repet, a avea pretentia ca eroarea/inoportunitatea opiniei nu ar fi de partea mea, va rog sa-mi permiteti:
Articol: ,,Chestiunea e că veniturile de cam 16% pe 6 luni fac 32% din PIB pe tot anul”
Comentariu:
Ati extrapolat executia din primul semestru, pe cel de-al doilea, ca fiind aproximativ identica. Totusi:
Executii ani precedenti (mil. lei):
Anul 2014: Venituri: Sem. I = 100.383,6 An = 213.833,6 Rezulta Sem I din An = 46,77%;
Anul 2013: Venituri: Sem. I = 97.544,4 An = 200.374,3 Rezulta Sem I din An = 48,68%;
PIB-ri ani precedenti (care dau tendinta incasarilor la BugStat)(mil. lei):
Anul 2014: – date provizorii (2): Sem. I = 285.799,8 (129.587,1+156.212,7) An = 666.637,3 Rezulta Sem I din An = 42,87%;
Anul 2013: – date semidefinitive: Sem. I = 269.769,3 (121.623,8+148.145,5) An = 637.583,1 Rezulta Sem I din An = 42,31%;
Sunt convins ca, dvs. personal,nu aveti nevoie de link-urile de citare a sursei.
Si, cele de mai sus, fara a pune la socoteala faptul ca in nov. si dec. in cazul CAS-ului nu va mai opera criteriul ,,cota noua la cota veche”
Ar mai fi ceva. Realizarea veniturilor din fonduri europene pot avea un reviriment destul de consistent, fata de program 2015, catre finele anului. Drept dovada: incasarile accelerate pe lunile de final de an, in cursul ultimilor doi ani. In plus, exemplu punctual, urmatorul articol, in care va invit sa urmariti executia financiara raportata la cea fizica a catorva proiecte cu FdE: http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20323423-harta-interactiva-stadiul-lucrarilor-fiecare-autostrada-din-tara-care-sunt-tronsoanele-planificate-fie-deschise-pana-finalul-anului.htm
Dubii/ incertitudini/ rezerve am asupra PIB-ului nominal estimat utilizat, cel de 701.000 mil. lei.
Datorita celor de mai sus consider ca procentul de 32% din PIB, prezentat in articol ca fiind cel ce va fi rezultat, a fi estimat incorect.
Si cu toate cele de mai sus prezentate si sa zicem recalculate, in incercarea de a fi cat mai aproape in a afla indicatorul venituri din PIB, dupa procente medii ale executiei si PIB-ului la 6 luni fata de cele anuale, incepe alt ,,taraboi”: cel al impactului asupra veniturilor bugetare dat de reducerea TVA… ,,si uite asa se-nvarte fata”…