Propunerea administrației Trump de a impune tarife vamale asupra Europei din cauza deficitelor comerciale cronice ale SUA, inclusiv prin luarea în calcul a TVA, nu ia în calcul principalii factori care alimentează creșterea acestor deficite, arată datele comerciale analizate de economiștii Council on Foreign Relations (CFR.)
Nu doar că SUA au un surplus pe servicii care egalizează relația comercială, în termeni de deficit total (sume brute în miliarde de dolari), dar mare parte din deficitul cu bunuri provine din faptul că marile companii farmaceutice americane, active din punct de vedere fiscal inclusiv în Irlanda, fac exporturi masive către SUA.
Aproape jumătate din excedentul comercial al UE provine din sectorul de bunuri și produse farmaceutice
Practic, cel mai mare impediment pentru o reechilibrare a balanței comerciale SUA-UE este structura curentă a taxei pe veniturile companiilor (eng. – corporate income tax) din SUA, care a creat un stimulent fiscal major pentru firmele americane din sectorul farma (și tech pe zona proprietate intelectuală/export servicii), care își aprovizionează consumatorii din SUA prin producția din Europa.
Numerele aici sunt chiar masive în raport cu dimensiunea relației comerciale SUA-UE: importurile SUA de bunuri și produse farmaceutice din UE au crescut masiv în ultimii ani, de la 65 de miliarde de dolari în 2017, anul în care prima administrație Trump a rescris codul fiscal (Tax Cuts and Jobs Act din decembrie 2017), la 155 de miliarde de dolari în 2024.
Mai mult, deficitul SUA pe relația cu UE cu bunuri și produse farmaceutice s-a umflat și a ajuns la 100 de miliarde de dolari în 2024, în condițiile în care dimensiunea totală a deficitului cu bunuri comerciale a fost de 235 miliarde de dolari anul trecut, în accentuare cu 13%.
Veriga slabă și legătura cu TVA
Această creștere a deficitului cu produse farmaceutice, care umflă valoarea deficitului comercial al SUA cu UE, nu are nicio legătură cu faptul că UE percepe o taxă pe valoarea adăugată (TVA), ci cu faptul că Tax Cuts and Jobs Act a introdus modificări semnificative în sistemul fiscal american, inclusiv reduceri de impozite pentru corporații și reglementări care încurajează companiile să-și mute profiturile sau operațiunile în țări cu taxe mai mici (offshoring).
Notă: Există anumite studii economice care arată că țările cu taxe naționale pe consum, ca TVA, importă în general mai puține bunuri, dar în cazul de față guvernul SUA rulează cu un deficit bugetar de 6-7% de mai bine de 4 ani, ceea ce reprezintă un stimul fiscal enorm. De asemenea, Australia are aplică TVA și are deficit comercial pe relația cu bunuri cu SUA.
În plus, TVA este o taxă pe consum prin care guvernele se finanțează, nu o taxă care oferă țării care o aplică un avantaj competitiv.
Marile companii americane din sectorul farma nu plătesc taxe în SUA
Totodată, marile companii americane din așa-numitul sector big farma nu plătesc aproape deloc taxe în SUA, din moment ce raportează profituri extrem de mici la nivel domestic (SUA) și profituri mari în jurisdicțiile offshore.
Drept consecință a acestor perturbări cauzate de codul fiscal american, deficitul comercial al SUA cu Irlanda a crescut într-un ritm extrem de alert în ultimii 2-3 ani din cauza importurilor de bunuri și produse farmaceutice, până la 100 de miliarde de dolari în final de 2024. Ca idee, Eli Lilly, o mare companie farma americană, își produce medicamentul pentru pierderea în greutate și tratarea obezității (Zepbound) în Irlanda.
În alte cazuri, companiile farma americane nici nu produc în Irlanda, ci doar fac tranzacții între subsidiare la prețuri artificiale, astfel încât profitul să apară pe subsidiara din Irlanda, care taxează profiturile companiilor cu o cotă de 12,5%. La fel, companiile de tehnologie americane își exportă proprietatea intelectuală (apar drept servicii) către filialele din Irlanda unde își înregistrează profiturile globale.
De altfel, SUA are surplus comercial pe servicii în fiecare din ultimii câțiva ani (122 miliarde de euro în 2023), care „egalizează” parțial relația comercială.
Citiți și: (”O afacere de 3,4 mld. dolari: Relațiile comerciale România – SUA. În ce constau, cum au evoluat, ce ar însemna tarifele suplimentare”)
(Citiți și: ”Mario Draghi: „Uitați de SUA – Europa și-a pus singură tarife vamale””)
***
Urmărește-ne pe Google News
