Nuclearelectrica (SNN), compania de stat care exploatează centrala nucleară de la Cernavodă, a anunțat joi că Reactorul 2 al centralei va rămâne conectat la Sistemul Energetic Național (SEN) întrucât, ca urmare a analizei parametrilor de operare și a echipamentelor Reactorului, realizată de specialiștii centralei în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, s-a constatat că aceștia permit continuarea operării Unității 2 în condiții de siguranță.
Anunțul de joi vine după ce miercuri seară Nuclearelectrica anunțase că și Reactorul 2 al centralei va fi oprit controlat și deconectat de la SEN, fie în seara zilei de miercuri, fie în dimineața zilei de joi, în funcție de scăderea nivelului Dunării și în contextul secetei extreme care a redus debitul Dunării la o valoare de 1.650 mc/s. De notat totuși că Apele Române au anunțat că este anticipată continuarea scăderii nivelului Dunării în perioada următoare.
Reactorul 1 a fost deja oprit controlat și deconectat de la SEN marți dimineață din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, cauzat de seceta severă. Decizia a fost luată în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de secetă severă, iar oprirea a survenit ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA).
Nuclearelectrica: „În acest moment există premisele necesare continuării temporare a operării Unității 2”
„Operarea Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă se realizează pe baza monitorizării stricte a parametrilor de operare, a marjelor de siguranță și în baza procedurilor asociate în situații de secetă și, astfel, atât timp cât analiza parametrilor permite operarea cu respectarea tuturor normelor de securitate nucleară, Unitatea 2 va rămâne conectată la SEN. Evoluția pe timpul nopții a fost stabilă pentru parametrii-cheie și, în acest moment, există premisele necesare continuării temporare a operării Unității 2”, arată Nuclearelectrica într-un comunicat publicat joi, la ora 12:03, pe site-ul Bursei de Valori București.
De notat că ieșirea din producție a celor două Unități de la Cernavodă ar echivala cu un minus de producție de energie în bandă de aproximativ 1.350 MW, capacități care vor trebui înlocuite ori prin importuri ori printr-un aport mai mare al altor tehnologii de producere în bandă aflate în rezervă, în acest caz hidro, cărbune sau gaz. Problema este că și alte țări din regiune cu centrale nucleare ar putea avea probleme similare din cauza scăderii nivelului Dunării.
Există în continuare riscul opririi Reactorului 2
Nuclearelectrica mai spune că ”depune toate eforturile posibile pentru a continua operarea în condiții de maximă siguranță și pentru a contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, analizând și monitorizând continuu toți parametrii care ar putea scădea până la niveluri minime, fără a afecta operarea în siguranță a instalațiilor”.
„Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și de efectele acestora asupra sistemelor centralei. Nuclearelectrica va informa în consecință. Unitatea 1 CNE Cernavodă rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reconectarea la SEN în condiții de siguranță”, a mai transmis Nuclearelectrica, joi.
Premierul Ilie Bolojan a cerut reducerea voluntară a consumului de energie electrică seara, pe fondul opririi centralei nucleare de la Cernavodă. Probleme sunt și la vecini, deci importurile pot fi limitate
De adăugat că premierul interimar Ilie Bolojan a cerut, miercuri seara, populației și companiilor, să reducă voluntar consumul de energie electrică între orele 20 și 23 seara zilele următoare, pe fondul deficitului de energie care apare în sistem din cauza debitului mic al Dunării.
„Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie. Zona de importuri critică este în perioada de seară, între orele 20 și 23 și în această perioadă România și astăzi importă, ca să vă faceți o imagine, din aproximativ 7.000 MW am importat în aceste zile cam 1.700 MW seara. Asta înseamnă că vom fi nevoiți să importăm o cantitate ceva mai mare. În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme”, a transmis premierul interimar, la Digi 24.
El a explicat că, în afara vârfului de seară, sistemul energetic funcționează în condiții normale, datorită producției din surse regenerabile și capacităților de stocare.
„În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea. (…). Dar asta este situația și o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării”, a afirmat premierul.
Bolojan a spus că oprirea celor două reactoare, care, împreună, asigură 15-20% din producție de energie din vârful de seară, ar putea dura două săptămâni.
„Această perioadă ar putea să dureze o săptămână sau două, pentru că, conform prognozelor meteo, nu se întrevede o creștere a precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării, care să crească nivelul Dunării. În mod normal ar trebui să se îmbunătățească nivelul debitului, să crească în așa fel încât să se poată reporni cel puțin unul dintre cele două grupuri”, a spus el.
Probleme cu centralele nucleare în mai multe țări din Europa, pe fondul secetei
Nivelurile scăzute ale apei din fluviul Dunărea ar putea forța singura centrală nucleară a Bulgariei, Kozlodui, să își oprească temporar cele două unități operaționale de câte 1.000 de megawați fiecare, a declarat miercuri ministrul bulgar al energiei, Iva Petrova, citată de omologul său sârb, potrivit SEE News.
Situația este de natură să ne afecteze pentru că importurile de energie din rețeaua bulgară vor fi astfel reduse. La rândul ei, centrala nucleară din Ungaria de la Paks intră în a doua etapă de reducere de putere, care va scoate din producție în zona noastră peste 500 MW – deci apare un nou deficit în zona noastră
În Franța, țare cu cea mai mare flotă de reactoare nucleare din Europa, aproximativ 10% din generarea nucleară este oprită, adică peste 6.000 MW, tocmai pentru că nu există suficientă apă de răcire.
O eventuală avarie la vreuna dintre pompele de răcire ar presupune lucrări complexe de reparații la oricare din Unitățile de la Cernavodă, cu o durată de câteva luni, care ar putea ajunge până la un an
Amintim că luni seară a avut loc o ședință a Comandamentului Energetic convocat de urgență la sediul Dispecerului Energetic Național, pentru evaluarea situației Sistemului Energetic Național în contextul acestui debit redus al Dunării.
„Având în vedere scăderea debitului Dunării la aproximativ 1.630 mc/s, la nivelul CNE Cernavodă a fost luată decizia opririi controlate a Unității 1, începând de mâine, ora 11:00. Măsura are caracter preventiv și este necesară pentru protejarea echipamentelor aferente celor trei pompe de răcire. O eventuală avarie la una dintre pompe ar presupune lucrări complexe de reparații, cu o durată de câteva luni, care ar putea ajunge până la un an”, a explicat Ministerul Energiei într-un comunicat transmis luni seară.
Hidroelectrica a intrat puternic în producție în fiecare zi, spre venirea serii. Sistemul românesc a rezistat cu mult soare ziua, multă apă și importuri seara
Publicația specializată E-nergia.ro arată că centrala nucleară de la Cernavodă a mai fost oprită complet mai mult de jumătate de lună recent – a fost avarie la o unitate, iar cealaltă a intrat în programul de revizie, iar sistemul s-a descurcat cu producția existentă – solar ziua și hidro seara, mai ales pe fondul opririi și a unor grupuri pe gaze, dar importurile au ajuns uneori aproape de pragul de 3.000 MW.
Pe de altă parte, arată sursa citată, Transelectrica a amânat mentenanța la unele linii și stații, iar vecinii noștri au făcut la fel, la solicitarea României, pentru a permite circulația fluxurilor de energie.
E-nergia.ro mai arată că, pe fondul unui consum nu foarte mare – 7.000 MW în vârful de seară – sistemul românesc funcționează cu o producție foarte mare de energie fotovoltaică ziua, când, și pe fondul autoconsumului prosumatorilor, exportăm masiv, chiar și la nivelul de 1.300 MW, asta cu o unitate nucleară oprită. În acele momente, producția centralelor pe gaze și a centralelor hidro este redusă. Seara și noaptea, centralele pe gaze cresc producția, iar vârful de seară este asigurat mai ales de centralele hidro, al căror aport crește de cîteva ori. Centralelele pe cărbune, câte au mai rămas, funcționează aproapew constant la 700-900 MW. Grupurile pe gaze își reduc și ele producția ziua, când e soare, și o cresc seara.
Miercuri după amiază, cu solarul la 2.700 MW, hidro producea la o putere de doar 300 MW, dar seara a ajuns la 1.600 MW, turbinând mai ales apa din lacuri, pe fondul debitului mic al Dunării care afectează masiv și producția de la Porțile de Fier. Bateriile încep să descarce și ele energia acumulată ziua, la puteri de 200-300 MW în unele intervale din vârful de seară. Centralele pe gaz, cea mai mare fiind cea de la Brazi, cresc și ele seara la 1.300 MW, de la 800 MW ziua.
Importul a fost de 1.700 MW, miercuri seară, cu o unitate nucleară oprită, dar și cu o producție eoliană care a ajuns la 500 MW.
(Citește și: Centrala de la Cernavodă – complet deconectată de la Sistemul Energetic Național pentru prima dată, din cauza debitului scăzut al Dunării. Urmează importuri masive de energie)
(Citește și: Reactorul 1 de la Cernavodă, oprit marți din cauza secetei și debitului scăzut al Dunării – România ar putea importa energie masiv – Există și riscul opririi Reactorului 2)
***
Urmărește-ne pe Google News
