Dolarul american și cotațiile țițeiului au reacționat pe scădere la discursul de marți seară al președintelui Trump, temerile privind intrarea în recesiune a economiei SUA devenind tot mai puternice pe piețele financiare, potrivit Bloomberg.
Președintele Donald Trump a folosit discursul său din Congresul american pentru a promova abordarea sa comercială axată pe taxe vamale, afirmând că SUA vor „încasa trilioane de dolari” din tarifele care vor revitaliza de asemenea industria americană. Paradoxal, deși tarifele sunt un factor inflaționist care ar trebui să împingă valoarea dolarului în sus în raport cu alte valute, dolarul a înregistrat în ultimele 2 ședințe una din cele mai slabe performanțe în raport cu moneda euro din ultimii 10 ani.
Supraperformanță pentru euro
O explicație pentru supraperformanța monedei euro este faptul că Germania continuă să surprindă piețele cu planuri din ce în ce mai ambițioase de cheltuieli bugetare și de apărare, scrie Bloomberg, care mai notează că Europa nu a fost încă lovită cu tarife, salva rezervată UE urmând să vină pe 2 aprilie.
Declinul mai pronunțat al dolarului sugerează de asemenea că investitorii se așteaptă ca tarifele să afecteze puternic economia SUA, fapt reflectat și de dinamica costurilor de finanțare din SUA, unde rata de dobândă pe 10 ani a scăzut de la 4,8% în urmă cu 6 săptămâni la 4,2% cel mai recent.
Evoluțiile au produs așteptări mai prevalente în piețe că Fed-ul, banca centrală americană, va trebui să intervină în curând cu reduceri de dobânzi.
O problemă pentru Fed este că tarifele vor avea un impact inflaționist direct pe termen scurt, ceea ce ar putea complica orice intervenție a băncii centrale americane
Totodată, piețele bursiere americane au scăzut puternic în ziua de marți, în răspuns la intrarea oficială în vigoare a tarifelor pe Mexic, Canada și China și la faptul că politicile economice pun presiune descendentă pe economie. Până acum, piețele au așteptat să vadă cât din tarife vor deveni realitate, iar deprecierea dolarului arată că investitorii își retrag banii de pe piețele financiare americane și îi mută în Europa, unde impulsul fiscal crește considerabil, iar cotațiile bursiere erau oricum la niveluri foarte scăzute comparativ cu cele de pe piața americană.
Dax, indicele bursei germane, creștea miercuri, la ora 13:30, cu peste 3%, în timp ce bursele americane (cotațiile futures) și-au revenit ușor în prima parte a zilei de miercuri, cu o apreciere de 0,7% a indicelui S&P 500, dar volatilitatea mai ridicată pe partea descendentă este așteptată să continue pentru piețele americane cel puțin până la mijlocul lunii martie.
Paradoxal, mișcările din piețe sunt exact ceea ce își dorește administrația SUA: dolar mai slab pentru a sprijini exportatorii și a ieftini produsele americane, evitând totodată o diluare a tarifelor, petrol mai ieftin pentru a reduce costul energiei și inflația și dobânzi mai mici care să ajute cu refinanțările record din acest an ale creditelor din perioada pandemiei luate la dobânzi aproape de zero.
Evoluția este totuși contrară așteptărilor din piețe dinainte de preluarea mandatului de președinte de către Donald Trump, în condițiile în care investitorii anticipau dobânzi și dolar mai mari și o piață bursieră euforică. Aceste evoluții sunt explicate de faptul că în prezent, modelul nowcast GDPNow al Atlanta Fed, care modelează în timp real evoluția PIB din SUA, estimează o contracție de -2,8% a PIB în primul trimestru al acestui an.
Prețul petrolului se află la un prag critic
Cotațiile internaționale ale petrolului scad miercuri cu între 1,1% și 1,6%, tranzacționându-se în apropierea unui prag critic.
Piața petrolului pare că se pregătește a fi inundată cu petrol în condițiile în care se OPEC+ a aprobat o majorare a producției din aprilie, SUA continuă să pompeze tot mai multe petrol și există discuții cu privire la relaxarea sancțiunilor pe Rusia, cu condiția păcii în Ucraina.
Prețurile petrolului s-au corectat deja cu circa 15% de la maximul recent din 15 ianuarie.
Prețul petrolului sortiment Brent, relevant pentru piața europeană și România, a scăzut miercuri la 70,2 dolari pe baril, cel mai scăzut nivel din ultimele 5 luni, cu potențial de străpungere a unui nivel critic de suport.
Speculații despre un posibil „Acord Mar-a-Lago”: Oficialii administrației Trump sugerează o devalorizare a dolarului și o dorință de a împinge economia SUA într-o recesiune scurtă
La nivel de strategie economică, investitorii și piețele sunt acaparate zilele acestea de o teorie că administrația Trump dorește să elimine inflația prin împingerea economiei americane într-o recesiune scurtă, care să repare anumite dezechilibre economice și să permită o redresare non-inflaționistă (prin relaxare cantitativă, tăieri de taxe, etc.) după aplicarea tarifelor vamale, care ar crește veniturile bugetare ale SUA.
Scott Bessent, ministrul de finanțe de la Washington, deja a reevaluat bornele de succes ale administrației, el reușind să îl convingă pe președintele Trump că relevantă nu este dinamica bursei americane, ci tendința costului de finanțare pe 10 ani, care a și tot scăzut în ultimele săptămâni de la 4,8% la 4,2% cel mai recent, reușind să tragă în jos și dolarul american.
Dinamica ratei de dobândă pe 10 ani din SUA este vitală pentru tendința economiei americane, ea reprezentând costul de finanțare al economiilor reale și financiare. Importanța dobânzii pe 10 ani este dublată de faptul că în acest an ajung la scadență multe credite din sectorul privat luate la dobânzile zero din perioada 2020-2021 (finanțările pe 5 ani), la care se adaugă refinanțările din acest an ale Trezoreriei americane, care se ridică la circa 7 trilioane de dolari.
La tendința recentă a dobânzii pe 10 ani din SUA a stat și faptul că oficialii SUA, printre care și președintele, vorbesc despre reducerea deficitului bugetar al SUA, într-un singur an, de la 6,7% din PIB (1,9 trilioane de dolari) la 3% din PIB și ulterior echilibrarea bugetului federal. O asemenea reducere ar transforma excedentul de cerere din economia americană într-un deficit de cerere, care ar împinge cel mai probabil economia SUA în recesiune. Recesiunea ar aduce însă dobânzi și mai mici, petrol și mai ieftin și un dolar mai slab.
Toată această zvonistică este alimentată de un document scris și publicat în noiembrie 2024 de Stephen Miran, fost economist la Trezoreria SUA, șef de fond speculativ pe Wall Street și actualmente președinte al Consiliului Consultanților Economici de la Casa Albă. Documentul, scrie Bloomberg, este „surprinzător de ambițios” prin faptul că argumentează că tarifele pot produce venituri bugetare substanțiale, iar dacă ele ar fi „compensate prin ajustări valutare, tarifele prezintă riscuri inflaționiste sau efecte adverse minimale”.
Miran este un susținător puternic al politicii protecționiste a lui Donald Trump în ideea „restructurării sistemului comercial global” în favoarea americanilor.
(Citește și: ”Video / Discursul președintelui Trump în Congres a fost un Raport către poporul american: măsurile sociale și societale, politicile tarifare, explicații la politica externă, de la Ucraina la Groenlanda”)
(Citește și: ”Speculații despre un posibil „Acord Mar-a-Lago”: Oficialii administrației Trump sugerează o devalorizare a dolarului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
