Președintele american Donald Trump a impus sâmbătă taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din Canada și Mexic și 10% suplimentar taxelor deja existente pe importul de mărfuri chinezești, potrivit unui anunț al Casei Albe, citat de Financial Times. Mișcarea redeschide frontul comercial al competiției după ce, în primul său mandat, Trump a impus o altă serie de taxe vamale asupra bunurilor importate, tarife păstrate în vigoare de administrația Biden.
Washingtonul justifică această decizie prin dorința sa de a forța cele trei țări să acționeze pentru a reduce traficul de fentanil, un puternic opioid, cu destinația Statele Unite, acuzând Canada că nu acționează suficient pentru a reduce fluxurile migratorii peste frontiera de nord.
Petrolul și alte bunuri energetice canadiene urmează să aibă un tarif mai mic, de 10%, în condițiile în care importul de petrol de la vecinii nordici este substanțial în total importuri de țiței al SUA (60%).
Tarifele au fost instituite prin ordin executiv și vor intra în vigoare de marți, 4 februarie. Potrivit informațiilor din presa americană, ordinele conțin așa-numite clauze de represalii, ceea ce înseamnă că în caz de ripostă din partea țărilor vizate, SUA ar putea adopta măsuri suplimentare.
Canada și Mexic impun și ele tarife pe bunurile americane
În replică, premierul canadian Justin Trudeau, a anunțat la rândul său tarife de 25% pe mărfuri americane, printre care băuturi alcoolice, îmbrăcăminte, aparate de uz casnic și lemn. Vorbim despre bunuri a căror valoare totală la import a fost de 107 miliarde de dolari în 2024.
Trudeau a mai spus că Canada are în vedere și „măsuri non-tarife” la exporturi, sugerând că e vorba de minerale critice, energie și achiziții guvernamentale.
Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că țara va lansa, de asemenea, tarife de represalii și alte măsuri.
„Nu rezolvați probleme impunând tarife, ci prin discuții, negocieri și dialog”, a scris ea pe X.
Tarifele au fost condamnate de către grupuri industriale și economiști, care au avertizat că vor „majora prețurile pentru familiile americane”.
Mișcarea SUA vine în contrast cu așteptările aliaților săi, care sperau la o abordare mai lentă și mai prudentă.
Un oficial al Casei Albe a declarat sâmbătă că tarifele vor fi anulate imediat ce „americanii încetează să moară din cauza fentanilului distribuit de China, Mexic și Canada.
Beijingul a promis și el contramăsuri. Reacție dură legată de fentanil
Reuters scrie că guvernul chinez a denunțat duminică impunerea de către administrația americană a unui tarif de 10% asupra importurilor chineze, însă a lăsat ușa deschisă pentru noi discuții cu SUA care ar putea evita un conflict comercial și mai puternic.
Ministerele de finanțe și comerț de la Beijing au anunțat că China va contesta noile tarife la Organizația Mondială a Comerțului și, că între timp, va lua „contramăsuri”.
Ministerul chinez al Comerțului a afirmat într-o declarație că decizia lui Trump „încalcă grav” normele comerciale internaționale, îndemnând SUA să „se angajeze într-un dialog sincer și să consolideze cooperarea”.
China a reacționat duminică și cu privire la acuzațiile legate de fentanil, un drog opioid extrem de puternic ai cărui precursori chimici sunt produși în special în China.
„Fentanilul este problema Americii. Partea chineză a desfășurat o cooperare extinsă cu Statele Unite în domeniul combaterii narcoticelor și a obținut rezultate remarcabile”, a declarat ministrul chinez de externe, potrivit Reuters.
Zeci de mii de americani mor anual uciși de acest drog, ai cărui precursori chimici sunt importați în special de producătorii de droguri din Mexic din China. În 2022, numărul americanilor care au murit de supradoze cu opioide s-a cifrat la 83.000, potrivit statisticilor oficiale.
Impactul asupra statelor vizate – anvergura schimburilor comerciale
În funcție de cât de targetate sunt măsurile de represalii, impactul asupra economiei americane ar putea să fie de asemenea substanțial. SUA sunt cel mai mare consumator global de bunuri, inclusiv tehnologice, și cel mai important partener comercial pentru multe țări, inclusiv cei doi vecini de la sud și nord.
Asta înseamnă că impactul economic asupra Canadei și Mexicului ar putea să fie însă unul sever dacă are loc o scădere rapidă a comerțului. Trudeau a spus de exemplu că tarifele riscă să închidă producția auto locală a firmelor americane.
Președintele american Donald Trump a declarat încă de vineri, extrem de clar, în cadrul unei conferințe de presă în Biroul Oval, că va impune în curând și noi taxe vamale la importul de produse europene.
Trump a spus că nu caută concesii, fiind vorba despre o încercare de rebalansare a comerțului.
„Voi impune taxe vamale Uniunii Europene? Vreți răspunsul real sau răspunsul diplomatic? Absolut. UE ne-a tratat foarte rău”, a declarat Trump jurnaliștilor prezenți în Biroul Oval.
Trump a vorbit inclusiv despre tarife pe chip-uri, nefiind clar dacă se referă la taxe vamale pe importul de semiconductori din Europa sau Taiwan. Președintele american a avut recent o întâlnire cu CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, cel mai mare importator american de chip-uri brute din Taiwan (>90%), importuri de la compania taiwaneză Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), dar nu Trump nu a oferit detalii despre discuții. Sub risc s-ar afla însă și alte bunuri intermediare asociate cu semiconductorii, conform declarațiilor lui Trump.
Wall Street a închis ședința de vineri pe scădere, cu indicele S&P 500 într-un declin de 0,6%, pe fondul discuțiilor despre intrarea iminentă în vigoare a noilor tarife.
Urmează tarife pe cupru și medicamente și taxe vamale suplimentare pe oțel și aluminiu
Trump a anunțat vineri că, ulterior, ori în data de 18 februarie ori în debutul lunii martie, vizate de noi tarife vor fi importurile de oțel și aluminiu și, mai nou, cupru. O altă țintă a președintelui protecționist este producția de medicamente, pe care Trump vrea să o relocheze prin viitoare tarife, din Europa, în America.
Economiștii presupun că taxele vamale mari vor duce la o creștere a prețurilor în SUA, dar Trump a minimizat orice potențială creștere a inflației, indicând că orice eventual puseu inflaționist va fi tranzitoriu.
Nevoia pragmatică a SUA de a reduce deficitul bugetar
În discurs, Trump a lăudat abordarea Statelor Unite, axată pe taxe vamale mari, de la începutul secolului 20, care au descurajat importurile și au încurajat producția internă, pe care Trump vrea să o stimuleze prin scăderea taxelor. În prezent, importurile reprezintă 10% din PIB-ul SUA, iar o bună parte reprezintă importuri de materii prime, input-uri și materiale.
Pragmatic, veniturile bugetare din tarifele instituite la finalul secolului 19 de către McKinley au produs destule fonduri cât să se amâne introducerea unei taxe federale pe venit până în 1913.
În plus, grație faptului că SUA sunt cel mai mare consumator global de bunuri, inclusiv tehnologice, Trump vrea să crească tarifele pentru a revitaliza producția industrială a SUA, după plecarea fabricilor în China și în restul lumii, respectiv în țări cu costuri mici, inclusiv cu forța de muncă.
SUA are în prezent un deficit bugetar imens de 6,7% din PIB, respectiv un deficit nominal de 1,9 trilioane de dolari. Comparativ, în urmă cu mai mulți ani, deficitele bugetare se cifrau la 3% din PIB. Conform unor estimări ale Wall Street, Trump intenționează să crească veniturile bugetare ale SUA prin tarife, cu un plus adițional de peste 500 de miliarde de dolari, la care s-ar adăuga tăieri prin așa-numitul Departament pentru eficiență guvermentală (DOGE) de 200-300 de miliarde de dolari.
Nevoia de a reduce deficitul bugetar vine în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice a SUA au crescut masiv în ultimii ani, la peste 1 trilion de dolari, aceasta fiind cea mai mare componentă de cheltuieli bugetare ale guvernului federal al Statelor Unite.
De unde provine fascinația lui Trump pentru tarife vamale
Trump are o fascinație pentru tarife vamale și William McKinley, președinte al SUA între 1897 și 1901, supraintitulat „Regele Tarifelor” și considerat unul din fondatorii protecționismului republican la trecerea în secolul 20. Politicile protecționiste ale lui McKinley, sub formă de tarife și restricții comerciale, au produs o epocă de aur pentru industria americană, o evoluție similară cu ce s-a întâmplat în China, în ultimii 30-40 de ani.
Trump se vede de altfel un fel de William McKinley modern. Atracția lui Trump pentru tarife provine și din nevoia pragmatică de a umple cumva groapa bugetară pe care ar crea-o orice noi scăderi de taxe pentru firme (15% taxă pentru companii de la 21%), bogați și clasa de mijloc, pe care fostul președinte vrea să le implementeze.
„Pe măsură ce taxele vamale pentru alte țări vor crește, taxele pentru muncitorii și companiile americane vor scădea, iar un număr masiv de locuri de muncă și fabrici se vor întoarce acasă”, a declarat Trump luni, într-un discurs susținut în cadrul unei întâlniri cu republicanii din Camera Reprezentanților, la resortul său Doral din Miami.
(Citește și: ”IARNA VRAJBEI NOASTRE (geoeconomice). CRONICILE Nr. 76. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
(Citește și: ”Ce politică tarifară va aplica administrația Trump: Abordarea radicală Trump vs. abordarea moderată Bessent, ministrul Finanțelor de la Washington”)
***
Un răspuns
Salut Gongoroi,
Mi-a placut expresaia pe care ai folosit-o: ”…… la resortul său Doral din Miami.”
”Resort” este un neologism in Limba Romana, desigur!
In Limba Romana, noi Inginerii Mecanici si nu numai, utilizam cuvantul ”resort” drept desemnare a unui ARC = RESORT!!!
Deci s-ar putea spune (glumind, evident) ”….. la ARCUL sau Doral din Miami”.
Merci.