fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

„Războiul cash-ului”: companiile și statul – statul și companiile – companiile și companiile

de Adrian N Ionescu , 1.4.2020

Problemele economiei produse de criza coronavirus se află abia în prima fază (cea a gestionării lichidităţilor), care poate lua forma unui veritabil război al cash-ului, al tuturor contra tuturor.

Toate companiile caută să atragă bani, să plătească atât cât se poate de puţin, iar comportamentul statului nu este foarte diferit de cel al companiilor, atunci când încearcă să-și dozeze stimulentele pe care este obligat să le dea economiei în vremuri de criză.

Or, statul este unul dintre cei mai mari restanțieri din economie, cu arierate consolidate de peste 148 de miliarde de lei, potrivit datelor celor mai recente ale Ministerului Finanțelor, dar deja vechi, din ianuarie.

Companiile şi-au luat deja primele măsuri de supravieţuire, „căci banul nu prea circulă acum”, potrivit antreprenorilor consultaţi de cursdeguvernare.ro:

  • taie costurile neesenţiale sau le amână,
  • nu mai produc pe stoc sau nu mai lucrează fără avansuri consistente,
  • nu se fac plăţi nici pentru produsele livrate sau pentru lucrările executate.

Fronturile luptei pentru lichidități

Unele dintre probleme, precum creditul comercial sau eficienţa aparatului de stat sunt, de fapt, probleme mai vechi amplificate însă de pandemie.

Pentru eventuale alte probleme mai noi, precum lipsa de lichidități din sistemul financiar și reducerea ofertei de credite, Banca Națională a luat măsuri radicale, dar rămâne de văzut cât de mulţi bani din cei pompaţi de banca centrală vor ajunge în economia reală.

„Resurse financiare vor exista, BNR a dat asigurări că vor fi lichidități în sistem, chiar dacă nu a dat detalii despre programul de achiziții de titluri de stat la care s-a angajat. Și va exista un răstimp până când astfel de măsuri se vor propaga până într-atât încât piața titlurilor de stat să-și pună problema inflației pe care măsurile respective ar putea să o alimenteze”, a declarat economistul Horia Braun Erdei (foto), pentru cursdeguvernare.ro.

 

„Există însă locuri înguste în economia reală cum sunt transporturile care pot cauza probleme – dacă de exemplu şoferii sunt obligați să stea în carantină 14 zile, nu mai ai şoferi disponibili în doar câteva săptămâni. Statul ar trebui să găsească soluții, inclusiv financiare, pentru a debloca locurile înguste din economie folosind băncile și programe speciale aplicabile caz cu caz ”, a spus economistul Aurelian Dochia (foto).

Frontul nr.1: Avatarurile creditului comercial

Creditul comercial este principala sursă de finanţare a capitalului de lucru al companiilor, iar „obţinerea de marfă / materie primă de la furnizori cu plata la termen reprezintă principalul element pentru finanţarea capitalului de lucru”, spune economistul Iancu Guda (foto).

Rulajele cu furnizorii au reprezentat 69% (1.146 mld. lei) din cifra de afaceri consolidată pe întreg mediul de afaceri, de aproximativ 1.661 miliarde de lei, potrivit unei analize a expertului citat.

Altfel spus, soldul de plată către furnizori se ridică la aproximativ 382 miliarde de lei – facturi ajunse la scadenţă pentru aprovizionările din ultimele 4 luni (respectiv termenul mediu de plată al facturilor în România), potrivit analizei citate.

„Neplata acestor facturi poate propaga un efect de contagiune foarte rapid pe lanţul comercial, companiile afectate fiind în dificultate de plată, mai departe, a salariilor, contribuţiilor fiscale, etc”, spune Iancu Guda.

Situaţia poate deveni cu atât mai gravă, cu cât creditul comercial are o importanţă sistemică în finanţarea companiilor active din România, de vreme ce este semnificativ mai mare decât creditul bancar.

Soldul creanţelor comerciale este de peste 3 ori mai mare decât cel al creditelor bancare acordate băncilor, raportul fiind cu 50% mai mare decât în 2008.

Frontul nr.2: Lichidităţile sistemului bancar şi transmisia către companii

Banca Naţională a României (BNR) a decis cu rapiditate să folosească mare parte din instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a asigura nivelul necesar de lichiditate în sistemul bancar:

  • a redus consistent dobânzile la care împrumută băncile;
  • a relaxat (într-o oarecare măsură) criteriile de provizionare a creditelor neperformante;
  • a redus nivelul rezervelor minime obligatorii în lei pe care băncile trebuie să le ţină în conturile BNR şi
  • a promis, surprinzător şi în premieră (ceea ce linişteşte şi mai mult atmosfera) că va cumpăra titluri de stat, operaţiune prin care pompează şi mai multe lichidităţi în sistemul bancar şi, în plus, face mai mult loc în portofoliile băncilor împrumuturilor pentru un stat care va avea un deficit bugetar tot mai mare de acoperit.

Aşa se şi explică calmul economiştilor citaţi privind lichidităţile din sistem, dar în ce măsură se vor îndrepta ele spre companii, respectiv economia reală?

Dar puţine companii vor avea acces la lichidităţile sporite ale băncilor. Cele mai multe companii au „risc ridicat de default (neplată), din perspectiva scoring-ului de bonitate calculat în baza situaţiilor financiare”, spune Iancu Guda.

Astfel:

  • doar 15% din companiile active sunt bancabile, în timp ce aproape 45% au capitaluri proprii negative (datorii mai mari decât activele);
  • îndatorarea companiilor (deja ridicată) a coborât gradul de capitalizare al mediului de afaceri până la doar 28%, încă de la finalul anului 2018, potrivit economistului citat.

Iar stabilitatea finaciara a companiilor din anumite sectoare (transporturi, construcţii, distribuţie, retail non-food, horeca ş.a.) a fost deterioarată semnificativ de stoparea activitatilor economice de restricţiile stării de urgenţă.

Frontul nr. 3: Lupta statului cu propriile stimulente

Guvernul a luat decizii esențiale privind plata șomajului tehnic înregistrat ca urmare a crizei coronavirus, amânarea ratelor la credite, garantarea creditelor noi pentru companii, și a dobânzilor aferente și a mai promis și altele câteva.

Timpul trece, însă, fără ca normele de aplicare să apară, iar antreprenorii se așteaptă ca în viața reală, „la ghişeu”, îndeplinirea promisiunilor să sune altfel decât atunci când au fost făcute.

Măsurile decise în grabă sunt modificate ulterior sau nu sunt aplicabile cu siguranţă, aşa cum s-ar putea întîmpla cu programul de garantare a creditelor şi dobânzii, care ar putea avea nevoie de acceptul fie şi formal al Comisiei Europene.

(Citiţi şi: „Creditele pentru companii garantate de stat așteaptă unda verde de la Comisia Europeană”)

Mai mult, deocamdată, măsurile decise se adresează primelor asalturi din războiul pentru cash, iar problemele fundamentale au nevoie de soluţii pe măsură.

„Încă de pe acum statul, dincolo de responsabilitățile sociale, trebuie să-și îndeplinească rolul de accelerare a reformelor, mai ales prin susținerea investițiilor în sectoarele cheie de infrastructură: transpoturi, sănătate – spitale, educație – școli, de pildă. Căci astfel de măsuri au nevoie de timp ca să dea roade şi impulsurile necesare relansării economice, după ce criza medicală se va fi ameliorat”, spune Horia Braun Erdei.

Investiţiile care nu pot fi finanţate cu fonduri nerambursabile („acum este momentul pentru un PNDL veritabil”) trebuie să facă obiectul unor programe ţintite de creditare şi garantare.

În schimb, statul abia dacă poate face față obligațiilor curente iscate de criza coronavirus, după ce i s-au redus drastic potenţialul de investiţii ca urmare a generozităţii populiste din anii trecuți.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.4.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a avizat 35 de proiecte depuse primării în Programul Termoficare

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, până în prezent, 35 de avize pentru proiecte depuse în cadrul Programului Termoficare, cu o… Mai mult

Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 94 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult