Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a finalizat și publicat vineri seară revizuirea anuală privind bonitatea României, revizuire pe care o face tuturor emitenților suverani de datorie.
Revizuirea implică acordarea de scoruri în cazul a 5-6 indicatori cheie, fără ea să constituie o acțiune de modificare sau menținere a ratingului suveran. Ratingul României continuă să fie ”BBB-” cu perspectivă negativă, pe ultima treaptă din categoria ”recomandată investițiilor”, adică cu o treaptă mai sus de categoria ”junk”.
Astfel, după cum reiese din analiza anuală de bonitate suverană întreprinsă de S&P Global Ratings, România a primit:
- a doua cea mai slabă notă (5 din 6) la capitolele ”fiscal” și ”datorie”,
- în timp ce la capitolele ”politică monetară”, ”economic” și ”extern” a primit note de trecere (3 din 6);
- în același timp, la evaluarea capitolului ”instituții” (capacitate instituțională), România a primit nota 4 din 6, cu 6 fiind evident notate situațiile puternic nefavorabile ale indicatorilor-cheie care compun ratingul României.
Indicatorii stau la baza ratingului pe care îl acordă agenția
Pe site-ul său, S&P Global Ratings arată că analiza sa privind bonitatea unei țări se bazează pe evaluarea și punctarea a cinci factori principali de rating:
(i) evaluarea instituțională;
(ii) evaluarea economică;
(iii) evaluarea externă;
(iv) media dintre flexibilitatea fiscală, performanța și povara datoriei; și
(v) evaluarea politicii monetare.
”Fiecare dintre acești factori este evaluat pe o scară de la 1 (cel mai puternic) la 6 (cel mai slab).
Metodologia S&P Global Ratings pentru ratingurile suverane („Sovereign Rating Methodology”, publicată la 18 decembrie 2017) detaliază modul în care se calculează și se combină scorurile, precum și modul în care se stabilește ratingul final pentru datoria suverană în valută. Conform metodologiei, o modificare a scorului nu implică întotdeauna o schimbare a ratingului, iar o schimbare a ratingului nu depinde neapărat de modificarea unuia sau mai multor scoruri”, se arată în documentul S&P.
Agenția de ratingul explică suplimentar: ”Această publicație nu constituie o acțiune de rating. S&P Global Ratings a efectuat revizuiri anuale ale ratingurilor de credit ale acestui emitent. (…) În cadrul unei revizuiri anuale, S&P Global Ratings reevaluează ratingurile actuale pe baza celor mai recente date privind performanța emitentului și a evoluțiilor recente de pe piață. În funcție de rezultate, o revizuire anuală poate duce la transmiterea ratingului către un comitet de analiză, care poate decide o modificare a ratingului de credit. Această publicație nu reprezintă o indicație dacă o acțiune de rating este sau nu probabilă în viitorul apropiat”.
Fitch, altă agenție de rating, avertiza vineri că instabilitatea politică complică eforturile de consolidare bugetară
Amintim că Fitch Ratings, o altă agenție internațională de rating, a publicat la rândul ei, vineri, un scurt comentariu pentru investitorii internaționali despre situația economică, bugetară și politică a României după rectificarea bugetară.
În nota lor, analiștii Fitch spun că ”revizuirea ascendentă a deficitului bugetar al României din 2025 evidențiază dificultatea de a opri deteriorarea severă a finanțelor publice și de a implementa măsuri de consolidare suficient de ferme care să reducă deficitele mari și să stabilizeze datoria pe termen mediu”.
Conform analiștilor Fitch, ”măsurile fiscale suplimentare pot întâmpina dificultăți de implementare pe fondul uzurii procesului de consolidare, al creșterii economice modeste și al incertitudinii politice persistente”.
(Citește și: ”Agenția Fitch, analiză după rectificarea bugetară: Dificultăți politice în oprirea deteriorării finanțelor României – Deficitul scade lent – Avertismentele și prognozele actualizate”)
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
(Citește și: ”Datoria publică a României își continuă marșul ascendent: 1.040 mld. lei – 57,2% din PIB la S1”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Ideologia comunista , mentalitatea comunista si „capacitatea institutionala” din comunism a fost distrusa incepand cu 1989 pentru ca pana si comunistii se saturasera de ele . Dupa 36 de ani intrebarea este ce fel de ideologie si ce fel de mentalitate a aparut in locul ei si cum daca dupa atatia ani si dincolo de jaefuirea bugetului „capacitatea institutionala” a Romaniei este de atat de scazuta .