Lumea se confruntă cu o nouă eră de fragmentare și competiție intensă între state, perspectivă care domină percepția liderilor globali privind riscurile majore pe termen scurt și lung, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF).
Această dinamică va sta la baza discuțiilor la întâlnirea anuală a forumului de la Davos, programată în perioada 19–23 ianuarie 2026, sub tema oficială „A Spirit of Dialogue”.
Raportul arată că riscurile globale continuă să se intensifice în viteză, scară și domenii de impact, într-un context internațional tot mai multipolar, confruntat cu înlocuirea cooperării multilaterale cu competiția geoeconomică și tensiuni politice. Pe termen scurt, aproximativ jumătate dintre respondenți se așteaptă ca 2026 să fie un an „turbulent” sau „furtunos”, iar pe termen de zece ani această proporție urcă la 57%, cu aproape 20% dintre experți anticipând riscuri ce ar putea deveni catastrofale la scară globală.
Confruntarea geoeconomică este considerată cel mai sever risc imediat
Analiza raportului indică un clasament distinct al celor mai severe riscuri pe termen scurt. Confruntarea geoeconomică este considerată cel mai sever risc imediat, implicând tensiuni în comerț, investiții, lanțuri de aprovizionare și acces la resurse naturale, și subliniază trecerea de la cooperarea internațională la competiția strategică între puteri economice.
Dezinformarea și manipularea informațională reprezintă o preocupare constantă, asociată destabilizării societăților și tensiunilor politice. Polarizarea socială continuă să fie un factor persistent, influențând încrederea și coeziunea socială, în timp ce alte vulnerabilități economice și sociale completează tabloul riscurilor pe termen scurt.
Pe termen lung, preocupările experților se concentrează asupra riscurilor legate de mediu și sistemele naturale. Fenomenele climatice extreme, pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor sunt considerate riscuri majore, cu un potențial impact de anvergură globală. Acestea sunt completate de preocupări privind resursele naturale și poluarea, riscuri care se reconfirmă ca priorități strategice pentru următoarele decenii.
În domeniul tehnologic, inteligența artificială și sistemele digitale au cunoscut un salt în percepția riscului. Rezultatele adverse ale tehnologiilor AI au urcat din poziții marginale în topul percepțiilor pe termen lung, reflectând temeri legate de impactul asupra pieței muncii, securității, societății și instituțiilor.
Amenințările cibernetice și securitatea digitală sunt integrate în ansamblul riscurilor globale, într-un context în care evoluția tehnologică și cea geostrategică se influențează reciproc.
Riscul privind AI nu domină în perspectiva pe termen scurt, dar devine unul dintre primele cinci riscuri pe un orizont de zece ani.
În ultimii cinci ani, riscurile tehnologice au câștigat teren, dar polarizarea continuă să preocupe
Analiza evoluției ultimilor cinci ani arată transformări semnificative în percepția riscurilor globale. Riscurile tehnologice au câștigat teren ca preocupare relativă, în special pe termen lung, în timp ce riscurile societale au rămas constante, indicând preocuparea continuă pentru polarizarea socială și coeziunea comunitară.
Confruntarea geoeconomică este percepută ca fiind mai urgentă, alimentată de tensiuni comerciale, intervenții asupra lanțurilor de aprovizionare și rivalități strategice. Riscurile economice au evoluat variabil, unele urcând în percepția severității pe termen scurt, altele rămânând oscileante, în timp ce riscurile de mediu continuă să fie reprioritizate, reflectând atât evoluții climatice, cât și percepții diferite între orizonturile de timp.
Metodele tradiționale de prevenire și gestionare nu mai sunt suficiente în fața complexității actuale
Din perspectiva comunității Chief Risk Officers (CRO) a WEF, accelerarea schimbărilor globale, incertitudinile geopolitice, tehnologice și climatice determină o scurtare a orizonturilor de planificare strategică și necesitatea unei adaptări rapide.
Liderii de risc au subliniat că metodele tradiționale de prevenire și gestionare nu mai sunt suficiente în fața complexității actuale, iar confruntările geoeconomice și competiția globală solicită noi abordări în construirea rezilienței organizaționale și cooperării între guverne, sectorul privat și alte părți interesate.
În ciuda riscurilor tot mai dinamice, mulți experți cred că inovația responsabilă, parteneriatele intersectoriale și o atenție sporită asupra liderilor de risc pot susține o reziliență sporită la șocuri viitoare.
(Citește și: ”Davos – ”o nouă eră, de concurență geostrategică dură” – Ursula von der Leyen anunță o revoluție pe 5 ani: uniunea piețelor de capital, unificarea legislațiilor de insolvență, dreptul muncii și impozitare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
