Riscurile economice vor rămâne sub control atât timp cât nu va exista un vid politic, iar ajustarea fiscală va continua conform planului, se așteaptă economiștii UniCredit România, potrivit unui raport transmis investitorilor.
Planul de ajustare fiscală al României a fost bine primit de piață, iar îngrijorările au fost înlocuite de optimism privind viitorul traseu fiscal, ceea ce a condus la mai multe evoluții pozitive, semnalează ei:
1. Toate agențiile de rating și-au menținut ratingul de investiție, iar riscul unei retrogradări la junk a scăzut semnificativ;
2. Comisia Europeană (CE) a suspendat temporar Procedura de Deficit Excesiv (PDE), ceea ce înseamnă că, în această etapă, nu vor fi luate alte măsuri procedurale sau sancțiuni, permițând menținerea accesului complet la fondurile UE; totuși, PDE rămâne oficial deschisă, iar progresul va fi revizuit din nou în primăvara anului 2026;
3. Accesul la finanțare atât pe piețele externe, cât și pe cele interne a fost menținut, la costuri în scădere, cu o reducere accentuată a randamentului pentru titlurile pe 10 ani, de la un vârf de 8,45% în 5 mai 2025, la niveluri de aproximativ 6,90% în noiembrie 2025.
Principalele riscuri fiscale: Evoluția incertă a încasărilor bugetare și rezultatele incerte în privința reducerilor de cheltuieli
”Deși ținta deficitului ESA de 8,4% din PIB pentru 2025 este realizabilă și s-au observat unele îmbunătățiri față de 2024 până la sfârșitul lunii octombrie, atingerea țintei pentru 2026, de aproape 6% din PIB, rămâne încă incertă, deoarece unele dintre măsurile de reducere a costurilor sunt încă în așteptare”, avertizează ei.
Principalele riscuri provin din:
- presiunea tot mai mare din partea populației și a factorilor politici pentru a tempera ajustarea și a implementa măsuri pentru stimularea redresării economice;
- evoluția incertă a veniturilor din TVA, accize, impozite pe salarii și venit, în contextul temperării creșterii salariale și pierderii puterii de cumpărare, care va continua probabil să afecteze consumul;
- rezultate incerte în ceea ce privește reducerile de personal sau de salarii în administrația locală începând din 2026, deși cheltuielile cu personalul au reprezentat o mare parte din corecția din 2025, ca urmare a măsurilor luate la începutul anului (cum ar fi reducerea primelor pentru unele categorii de angajați din sectorul public și măsuri pentru înghețarea cheltuielilor cu salariile din 2025 la nivelul lunii noiembrie 2024).
Traiectoriile deficitelor și a datoriei publice în ECE
Deficitele record vor face ca România să aibă a doua cea mai mare datorie publică din regiune
Începând cu 2027, ajustarea fiscală va fi mai ușor de realizat, notează economiștii UniCredit, cu doar 0,7-0,8 puncte procentuale pe an. Totuși, datoria publică va depăși 60% din PIB în 2025, iar o revenire sustenabilă sub acest nivel va fi posibilă doar după 2032, estimează ei,
”După ce România a înregistrat deficite bugetare peste limita de 3% din PIB începând cu 2019, este probabil ca în 2026-2027 să aibă a doua cea mai mare datorie publică din regiune, subliniind astfel urgența reducerii deficitului și încetinirii acumulării datoriei pentru a permite o creștere sănătoasă și costuri de finanțare mai scăzute în viitor”, avertizează ei.
Creștere economică sub ritmul regiunii din cauza nevoii de reechilibrare a finanțelor publice
Banca estimează că economia României va crește cu 1,5% în 2026, sub ritmul mediu de 2,0%-3,5% anticipat pentru Europa Centrală și de Est (ECE). Ritmul redus de creștere este atribuit măsurilor de consolidare fiscală aflate în desfășurare, care limitează atât consumul, cât și investițiile private.
”Creșterea economică în Europa Centrală și de Est (ECE) este așteptată să se accelereze în majoritatea țărilor în 2026, consumul gospodăriilor continuând să joace un rol-cheie ca motor al creșterii și cu o probabilă reluare a activității de investiții fixe, sprijinită de fondurile UE, rate mai mici ale dobânzilor și o oarecare îmbunătățire a cererii externe, deși aceasta din urmă s-ar putea resimți mai mult abia în 2027.
Totuși, România este probabil să înregistreze o creștere de 1,5% în 2026, sub ritmul de 2,0%-3,5% al regiunii ECE, din cauza consolidării fiscale în curs, care limitează atât consumul, cât și investițiile private. Astfel, 2026 va fi un an în care România trebuie să corecteze dezechilibrele și să investească cu ajutorul fondurilor UE, pentru a stimula creșterea începând cu 2027”, se arată în raport.
Prognoza se bazează pe ipoteza că statul va prioritiza utilizarea fondurilor UE și va face loc investițiilor prin măsuri de reducere a costurilor, având în vedere că poate accesa până la 10 mld. euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) până în august 2026, 25 mld. euro din cadrul Financiar Multianual (MFF) și 16,6 mld euro din Acțiunea pentru Securitate în Europa (SAFE).
Aceste fonduri vor fi direcționate în principal către infrastructură, dar și pentru alte investiții, cum ar fi spitale, digitalizare, tranziția energetică și modernizarea administrației publice.
Impactul negativ al măsurilor de corecție bugetară se va absorbi în această vară
Pe piața muncii, UniCredit anticipează o ușoară creștere a ratei șomajului în 2026, ca efect al reducerilor de personal în sectorul public și al atitudinii prudente a companiilor private, care amână investițiile.
Salariile reale vor rămâne sub presiune, iar vânzările cu amănuntul au arătat deja semne de slăbire în perioada august–octombrie 2025, cu o scădere de 3,6% față de perioada corespunzătoare din 2024. Această tendință negativă este așteptată să continue până în august 2026, când impactul direct al măsurilor fiscale va fi absorbit.
Ritmul de creștere al prețurilor se va înjumătăți
Inflația generală este prognozată să scadă gradual, de la 9,6% la sfârșitul lui 2025 la aproximativ 4,5% la sfârșitul lui 2026, în timp ce inflația de bază ar urma să reintre în intervalul țintă de 1,5%-3,5% în trimestrul IV 2026. Totuși, riscurile de creștere a inflației persistă, ca urmare a majorărilor planificate ale accizelor pentru alcool, tutun și carburanți în ianuarie 2026, precum și a eliminării plafonului la prețurile gazelor și alimentelor în aprilie 2026. În plus, pot apărea noi măsuri de echilibrare bugetară dacă ajustările deja implementate nu vor fi suficiente.
Banca Națională a României va menține rata-cheie la 6,5% până la mijlocul anului 2026, cu o reducere de aproximativ 1 punct procentual până la sfârșitul anului, în funcție de evoluția inflației, se mai arată în raportul băncii italiene. Lichiditatea excedentară va susține o traiectorie descendentă a ROBOR, spre aproximativ 5,5% la facilitatea de depozit, sprijinind activitatea economică și creditarea sectorului privat.
Deficitul de cont curent se corectează, dar rămâne cel mai ridicat din regiune
Deficitul de cont curent este așteptat să înregistreze o corecție moderată în 2026, ca urmare a cererii interne mai slabe, însă va rămâne cel mai ridicat din regiunea ECE. Reduceri mai semnificative sunt anticipate abia în 2027, odată cu creșterea cererii externe. Deficitul de cont curent va fi complet finanțat prin transferuri UE, investiții directe străine și împrumuturi externe suverane.
Cursul leu/euro este prognozat să tranzacționeze între 5,00 și 5,10 în prima parte a anului 2026 și să urce spre intervalul 5,10–5,20 în a doua jumătate, dacă inflația anuală va continua să scadă.
(Citește și: ”Prognoze 2026 – România în contextul regiunii: Consolidarea fiscală trage în jos creșterea economică – Leul se va deprecia din cauza fundamentelor slabe – Investitorii stau cu ochii pe deficite”)
***
Urmărește-ne pe Google News
