UniCredit Bank exclude, pentru această vară, un scenariu de reducere a ratingului suveran al României. Analiștii băncii estimează că revizuirile programate — Fitch pe 31 iulie și Moody’s pe 7 august — vor fi „lipsite de evenimente”, cu „reiterarea mesajelor din trecut”, România urmând să își păstreze ratingul de investment grade, cu perspectivă negativă.
Chiar dacă impasul politic persistă, Anca Maria Negrescu, Chief Economist UniCredit Bank, notează, într-un raport transmis investitorilor, că „nu vedem un risc de deteriorare a profilului de risc al României” atât timp cât guvernul interimar „va continua ajustarea fiscală” și va îndeplini reperele de absorbție a fondurilor europene — peste 4,5 miliarde de euro în granturi și 3,5 miliarde de euro în împrumuturi prin PNRR.
Analiștii admit că „nu vedem o soluție facilă” la impasul actual, dar apreciază că acesta „nu va împiedica neapărat” progresul fiscal.
Acces bun la finanțare, în ciuda costurilor ridicate
România rămâne un „outlier” regional la capitolul costuri de finanțare, cu randamentele locale la 10 ani mai mari cu 1,3-2,0 puncte procentuale față de restul regiunii.
Raportul semnalează însă „acces bun la finanțare”: planul de emisiuni pe piața internă este executat în proporție de 58%, iar cel extern în proporție de 35%.
Rezervele fiscale rămân ample, iar șocurile recente au dus doar la o presiune temporară asupra curbei de randamente, cu nivelurile actuale la 10 ani „cu până la 50 de puncte de bază” peste cele din 27 februarie.
Economia aproape va stagna
Cel mai vizibil semnal de alarmă din raport este revizuirea creșterii economice. UniCredit a „revizuit prognoza de creștere la 0,2% pentru 2026 (de la 1,0%)”, pe fondul unui început de an slab în care ajustarea fiscală „a afectat consumul și încrederea consumatorilor”, în timp ce cererea externă a rămas slabă. Pentru 2027, estimarea rămâne la 2,3%, susținută de „un context extern îmbunătățit” și de investițiile cu ajutorul fondurilor UE, estimate la 8% din PIB conform planurilor oficiale.
Sursele de creștere pentru finalul anului rămân, potrivit raportului, „recuperarea consumului”, cererea externă îmbunătățită și investițiile cu fonduri UE — toate considerate „încă incerte”.
Construcțiile rămân principalul motor de creștere, în timp ce industria înregistrează o ușoară scădere, cu riscuri persistente dacă efectele șocurilor energetice se prelungesc; agricultura are, în schimb, un an bun.
Deficitul bugetar, pe traiectorie bună
Execuția bugetară de la finalul lunii mai arată un deficit de doar 1,75% din PIB în primele cinci luni, în scădere accentuată față de 3,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025, ceea ce ar permite atingerea țintei de 6,2% din PIB fără măsuri suplimentare.
Progresul e pus pe seama „unei combinații de venituri mai mari, control strict al cheltuielilor” și a mutării investițiilor către fonduri europene, în special granturi. Analiștii nu exclud totuși riscuri pentru 2027, în funcție de prioritățile viitorului guvern.
Piața muncii și puterea de cumpărare, sub presiune
Piața muncii „s-a dovedit mai rezilientă decât se aștepta” până acum în 2026, dar rata șomajului a urcat la o medie de 6,4% în primele cinci luni, față de 6,1% în 2025, cu „o creștere suplimentară probabilă” până la finalul anului.
Creșterea salariului mediu și-a menținut trendul de decelerare accentuată: +3,7% an/an, față de +6,5% an/an în 2025, deși majorarea de 6,8% a salariului minim de la 1 iulie va atenua presiunea asupra categoriilor cu venituri mici.
Salariul real net mediu este estimat să scadă cu 3,5% în 2026, cu revenire pe teritoriu pozitiv doar în 2027.
Leul, stabilizat între 5,20 și 5,30 lei/euro
Perechea EUR-RON „a avut o creștere mai puternică și mai timpurie decât anticipa” UniCredit, dar „pare să se fi stabilizat” în jurul nivelului 5,23-5,25.
Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, intervenția BNR este redusă, nivelul de echilibru fiind estimat de UniCredit la 5,20-5,30. Instabilitatea politică de la finalul lunii aprilie a depreciat leul cu până la 4% față de euro, cu maxime aproape de 5,30 — „prima mișcare semnificativă” din mai 2025.
Pentru anii următori, banca menține o creștere graduală a intervalului „cu 10 bani pe an”.
Inflația, în scădere accentuată din iulie/ BNR, dobândă neschimbată până în 2027
Inflația actuală este pusă pe seama unor „șocuri tranzitorii de partea ofertei”, iar trendul „va îmbrățișa o pantă descendentă accentuată” începând din iulie, de la 10,4% în iunie la o estimare de 5,5% la finalul anului, cu revenire în ținta de 1,5-3,5% până la finalul lui 2027.
Explicația ține de ieșirea din baza de calcul a unor șocuri din 2025 — plafonarea prețurilor la electricitate și majorările de TVA și accize — care totalizează aproape 5 puncte procentuale.
UniCredit se așteaptă ca banca centrală să mențină dobânda „la nivelul actual de 6,50% până în T4 2027″, folosind alte instrumente de politică monetară, dacă este necesar.
Înclinația spre relaxare este susținută de temperarea economiei prin ajustarea fiscală, natura tranzitorie a șocurilor inflaționiste, lichiditatea interbancară abundentă (28 de miliarde de lei în iunie) și faptul că majoritatea băncilor centrale din regiune sunt așteptate să rămână pe loc, în ciuda înăspririi anticipate din partea BCE și a Fed.
Indicatori macroeconomici
Tabelul de prognoze al raportului arată pentru România un PIB de 401 miliarde euro în 2026 și 418,8 miliarde euro în 2027. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026 și 5,1% în 2027, iar datoria publică la 62,7% și respectiv 65,5% din PIB. Inflația CPI la sfârșit de an este prognozată la 5,5% în 2026 și 3,3% în 2027, iar șomajul la 6,8% și 6,6%.
Raportul mai indică faptul că investițiile fixe ar urma să crească cu 5,2% în 2026 și 4,0% în 2027, în timp ce consumul privat ar scădea cu 1,7% în 2026 și ar reveni cu 2,9% în 2027. Aceste date întăresc imaginea unei economii care traversează un an dificil, cu consolidare fiscală, consum slab și o redresare amânată pentru anul următor.
(Citește și: ”Fitch și Moody’s bat la ușă: România începe discuțiile cu agențiile de rating, cu deficit înjumătățit dar fără guvern – Daniel Dăianu: „Blocajul politic poate anula din resursele de care avem absolută nevoie”. Nicușor Dan: „Nu văd un risc de retrogradare””)
***
Urmărește-ne pe Google News
