Cu un necesar de finanțare de 13,5% din PIB, România se clasează pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est (ECE, statele cu economii comparabile) în 2026 în privința sumelor pe care trebuie să le împrumute pentru finanțarea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei publice, potrivit unui raport al băncii austriece Erste, care deține BCR pe piața locală.
Pe primul loc se situează Ungaria, cu un necesar de finanțare de aproape 18% din PIB în acest an, din care 12 pp reprezintă refinanțările – împrumuturile care ajung la scadență și care sunt înlocuite de noi credite.
Analiștii apreciază că perspectiva ratingului de credit al României nu va reveni la ”stabilă” până când agențiile de rating nu vor avea certitudinea că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, la rotativa guvernamentală, respectă strict traseul de consolidare fiscală
Analiștii estimează că România va împrumuta circa 10 mld. euro de pe piețele externe în acest an, semnificativ mai puțin decât în 2025, datorită decontării anticipate a fondurilor și împrumuturilor PNRR/SAFE.
Ratingul nu se va îmbunătăți înainte de rotativă: Investitorii vor certitudinea că prim-ministru care urmează să fie numit în 2027 respectă traseul de consolidare fiscală
„A fost un adevărat rollercoaster pentru activele românești de la începutul lunii noiembrie 2024. Ratingul investment grade (IG) a atârnat de un fir de ață până când guvernul a aprobat, la mijlocul anului 2025, un pachet fiscal masiv. Acesta a fost bine primit de Comisia Europeană, de agențiile de rating și de piețe. Vedem în continuare loc pentru o comprimare suplimentară a randamentelor, cu condiția ca execuția fiscală să se desfășoare conform planului. Totuși, acest lucru depinde de stabilitatea politică.
În ciuda unor discuții preliminare, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilă până când agențiile de rating nu vor avea certitudinea că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, respectă strict traseul de consolidare fiscală”, notează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, în raportul citat.
Din calculele sale, nevoile brute de finanțare ale României pentru 2026 se ridică la circa 286 mld. lei, pe baza unui deficit bugetar prognozat de 6,4% din PIB, ceea ce implică o emisiune netă de 136 mld. lei.
Guvernul se bazează totodată pe 3,5 mld. euro din fonduri PNRR, presupunând absorbția completă a sumei rămase, „ceea ce pare realist, deoarece programul a fost renegociat la sfârșitul anului 2025 pentru a include proiecte maturate cu șanse mari de finalizare în termen.”
Guvernul estimează 2,5 mld. euro sau 15% prefinanțare din partea SAFE. De asemenea, 1,5 mld. euro pot proveni din împrumuturi de la instituții financiare internaționale (IFI).
Emisiunea netă pe piața internă, după 10 mld. lei în prefinanțare, este estimată puțin peste 50 mld. lei.
„Băncile interne și fondurile de pensii obligatorii sunt susceptibile să-și mențină expunerea față de totalul activelor aproape de normele istorice, respectiv ~23% și ~65%”, se arată în raport.
„Valoarea corectă” a dobânzilor
Conform modelelor băncii austriece, o „valoare corectă” a randamentelor titlurilor de stat în lei, pe 10 ani, s-ar situa la aproximativ 6,5% în T4 2026, ceea ce implică o schimbare marginală față de nivelurile actuale.
„Vedem posibilitatea unei înclinări mai accentuate a curbei randamentelor ROMGB, cu o „valoare corectă” a spread-ului 10Y (10 ani, n.r.) -2Y (2 ani, n.r.) proiectată la ~110 puncte de bază în T4 2026”, se mai arată în raport.
Analiștii mai punctează și trei factori de risc ce trebuie avuți în vedere, și anume, traiectoria inflației și răspunsul BNR, execuția bugetară și stabilitatea politică, care să permită guvernului să-și îndeplinească planurile de consolidare bugetară.
(Citește și: ”Anul marilor proiecte: Finanțele au publicat lista marilor investiții publice prioritizate – Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură ale Guvernului în 2026 / Portofoliu total de 91 mld. euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
