Raportul anual al Comisiei privind piața unică, publicat miercuri, arată o creștere foarte lentă, pe termen mediu, a valorii comerțului intra-UE de mărfuri în raport cu PIB-ul total, și chiar o scădere în ultimii ani.
În același timp, raportul arată o stagnare la un nivel scăzut în ceea ce privește comerțul intra-UE de servicii, cauza stagnării fiind persistența barierelor comerciale și a diversității majore în materie de reglementări naționale.
Raportul identifică de altfel o tendință de creștere a barierelor comerciale din piața internă, pilon al integrării economice la nivel european.
În plus, două treimi dintre companiile europene se consideră împiedicate să investească din cauza reglementărilor excesive, iar 41% dintre companii consideră că povara reglementării crescute reprezintă principalul factor de risc care afectează negativ atractivitatea UE ca locație pentru investiții directe străine (FDI).
Acest lucru explică scăderea semnificativă a cotei UE din fluxurile globale anuale de FDI, de la 36% (2019) la 4% (2023).
De notat că, în ultimii ani, ”demontarea” barierelor comerciale din piața internă a devenit mai puțin prioritară pentru organismele europene. Comisia folosește în general procedurile de infringement (încălcare a regulilor europene) mai rar decât în trecut, iar asociațiile de afaceri de la nivel european se plâng că obstacolele din piața internă sunt în creștere, iar piața internă europeană în pericol de fragmentare.
Potrivit specialiștilor europeni, barierele din piața internă sunt aceleași ca acum 20 de ani, iar ultimul plan de acțiune al Comisiei pentru o aplicare mai bună a normelor pieței interne datează din 2020, după cum arată asociația BDI, supranumită ”vocea industriei germane”.
Comerțul intra-UE de mărfuri a crescut per total de la 20% din PIB-ul total al UE la 23,8% în 2023, însă nivelul respectiv este în scădere de la 26% în 2022, evoluție ce arată declinul structural al industriei europene, confruntată cu presiuni pe competitivitate din mai multe direcții: prețuri energetice mai mari de 2-3 ori decât în SUA, competiție mult mai puternică pe piețele tradiționale, în special din China, precum și incertitudine în materie de politici grație Green Deal.
S-a constatat per total o scădere a volumului comerțului intra-UE cu mărfuri, dar o influență negativă la scăderea ca procent din PIB a ponderii comerțului cu mărfuri este atribuită scăderii prețurilor la energie, care, paradoxal, au redus prețul inflatat al mărfurilor tranzacționate în 2023 impactând ponderea în PIB a comerțului comunitar cu mărfuri.
Comerțul intra-UE cu servicii funcționează de mult timp cu motoarele subturate
Sectorul serviciilor reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul și ocuparea forței de muncă în UE, însă piața unică pentru servicii continuă să funcționeze sub potențial, mai notează Comisia, în condițiile în care comerțul cu servicii transfrontaliere este mai mic de o treime comparativ cu comerțul de bunuri și, spre deosebire de bunuri, nu este mai mare decât comerțul cu servicii cu țările din afara UE.
În același timp, datele Comisiei arată că statele membre restricționează accesul la mai mult de 5.700 de profesii reglementate în UE, locuri de muncă ce reprezintă aproximativ 22% din forța de muncă total ocupată. Reglementarea profesiilor vine cu costul împiedicării cetățenilor dintr-o anumită țară și din alte state membre ale UE de a exercita acele profesii, cel puțin până la recunoașterea calificărilor profesionale, un proces care durează mai mult de 6 luni și care restricționează mobilitatea intra-UE și limitează integrarea pieței unice.
Potrivit raportului, Comisia lucrează la posibile soluții pentru accelerarea și simplificarea procesului de recunoaștere a calificărilor profesionale.
”Luând în considerare un set de profesii frecvent angajate de companii ca prestatori de servicii externi, cum ar fi contabili, arhitecți, ingineri civili și avocați, gradul de restricție variază considerabil, unele state membre impunând nicio restricție, în timp ce altele restricționează sever posibilitatea ca cetățenii străini să exercite profesia”, arată Comisia.
Diversitatea reglementărilor naționale afectează creșterea comerțului intra-UE
În materie de circulație transfrontalieră a bunurilor în cadrul UE, Comisia arată că există diverse bariere legislative care pot fi corectate. De exemplu cerințele naționale privind ambalarea și etichetarea obligă producătorii să adapteze produsele pentru anumite state membre, în loc să deservească întreaga piață unică.
Accesul la piață pentru bunuri este, de asemenea, afectat de bariere juridice și administrative, cum ar fi obținerea autorizațiilor și a permiselor.
”Barierele non-reglementare, precum restricțiile teritoriale de aprovizionare, au fragmentat și mai mult piața unică. Figura 2 oferă o imagine de ansamblu asupra celor 15 bariere principale, așa cum sunt raportate în Single Market Barriers Tracker. Printre obstacolele identificate se numără reducerea accesului pe piață din cauza cerințelor schemelor de responsabilitate extinsă a producătorilor. De asemenea, cerințele impuse de statele membre privind recunoașterea reciprocă a bunurilor nearmonizate, exportul, transportul și utilizarea materialelor secundare reprezintă alte provocări”, mai precizează Comisia.
Notă: În ultimii ani, Comisia s-a bazat tot mai mult pe coordonarea administrativă cu statele membre pentru a elimina barierele din piața unică. Un exemplu în acest sens este Grupul de aplicare a pieței unice (Single Market Enforcement Taskforce – SMET). Această cooperare administrativă are scopul de a preveni apariția obstacolelor în piața internă, care ar trebui abordate ulterior prin proceduri de infringement, cu o natură relativ conflictuală. Datele Comisiei privind procedurile de infringement arată că acestea sunt folosite din ce în ce mai rar ca instrument.
Piața internă este esența UE, dar reglementările țin în spate integrarea economică
Potrivit Comisiei, obstacolele comerciale apar adesea din cauza reglementărilor naționale, în special din cauza practicii (protecționiste) de apărare a unor sectoare sau profesii considerate strategicede către statele membre. Această practică se implementează prin transpunerea directivelor UE cu reguli naționale suplimentare, care duce la fragmentarea pieței unice interne.
”În ceea ce privește serviciile, piața unică rămâne fragmentată de o combinație de bariere de natură administrativă și reglementativă. Cele mai importante bariere includ cerințe legale pentru accesul la profesii reglementate și pentru companiile care ar putea executa serviciile respective, pe lângă legile divergente în materie de taxare și piață a muncii.
Barierele administrative includ cerințe complexe de declarare pentru detașarea lucrătorilor și certificarea acoperirii ân materie de sisteme de contribuții sociale. Complexitatea legislației societăților comerciale și diferențele dintre regulile din diferite state membre, aplicabile atunci când se înființează o nouă afacere sau se înregistrează o filială, rămân o barieră pentru serviciile care depind de proximitatea față de clienții lor”, se arată în raportul Comisiei.
Europa a atras în 2023 doar 4% din fluxul global de investiții străine directe. Două treimi din companii raportează că reglementările sunt excesive
Companiile europene percep povara reglementării din Europa ca fiind prea mare, 32% dintre firmele din UE identificând reglementările ca un „obstacol major” în activitatea lor de investiții. În plus, 34% dintre companiile din UE consideră reglementările un obstacol minor, ceea ce înseamnă că, în total, două treimi dintre companii se consideră împiedicate să investească din cauza reglementărilor excesive.
Comparativ, doar 21% dintre companiile din SUA consideră „reglementările de afaceri” un impediment major pentru investiții.
Totodată, 41% dintre companii consideră că povara reglementară crescută reprezintă principalul factor de risc care afectează negativ atractivitatea UE ca locație pentru investiții directe străine (FDI).
„Acest lucru poate explica parțial scăderea semnificativă a cotei UE din fluxurile globale anuale de FDI, de la 36% (2019) la 4% (2023)”, arată Comisia.
Povara reglementară este deosebit de greoaie pentru IMM-uri: 28% dintre IMM-urile din UE raportează că mai mult de 10% din personalul lor este angajat exclusiv pentru a evalua și a se conforma cerințelor și standardelor de reglementare.
De exemplu, procedurile de autorizare pentru noi unități de producție sau facilități modernizate pot fi mari consumatoare de timp, costisitoare și implică interacțiunea cu o multitudine de administrații publice. Alte domenii menționate frecvent de companii ca fiind deosebit de împovărătoare sunt detașarea lucrătorilor, raportarea de sustenabilitate corporativă și legislația privind produsele chimice.
(Citește și: ”ECOFIN: Îngrijorări tot mai mari cu privire la rolul UE în lume – Accentul se mută pe dereglementare, prețuri energetice, înarmare și Raportul Draghi”)
***
Urmărește-ne pe Google News
