Cu toate că există condiții economice favorabile investițiilor (în special nivelul redus al dobânzilor), companiile din Europa Centrală și de Est (ECE) amână proiecte din cauza incertitudinilor foarte mari.
Acestora li se adaugă și probleme structurale, precum disponibilitatea forței de muncă și costul energiei, potrivit unui raport UniCredit Bank, din care reiese că firmele din România, Polonia și Slovacia sunt printre cele mai pesimiste în privința investițiilor.
România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,9% din PIB în 2025, a treia cea mai slabă din regiune (după Ungaria +1,8% și Slovacia +1,5%).
Pe de altă parte, nivelul foarte ridicat al deficitului bugetar (-7% din PIB) și al deficitului de cont curent (-7,5% din PIB) face ca economia României să fie cea mai expusă țară din ECE vulnerabilităților externe.
Economiștii UniCredit se așteaptă ca creșterea economică din Europa Centrală și de Est (ECE) să accelereze la 2,6% în 2025 și la 2,9% în 2026, pe măsură ce investițiile își revin. În primă fază, avansul PIB va fi susținut preponderent de investițiile publice, în special de cele realizate din fonduri europene, companiile fiind în expectativă.
”Investițiile private ar putea fi sprijinite de rate mai scăzute ale dobânzilor, contribuind la reducerea impactului negativ al impulsului de creditare asupra companiilor. Totuși, incertitudinea legată de tarife și perspectivele globale ar putea tempera apetitul pentru investiții”, avertizează economiștii.
De ce nu investesc companiile din ECE: Disponibilitatea personalului calificat, costurile cu energia și incertitudinea privind viitorul
Cele mai multe companiilor din Europa Centrală și de Est raportează disponibilitatea personalului calificat, costurile cu energia și incertitudinea privind viitorul ca principale obstacole în calea investițiilor, reiese din raportul citat.
Companiile din Polonia, România și Slovacia sunt semnificativ mai îngrijorate la majoritatea capitolelor. Nouă din zece consideră incertitudinea ca fiind un obstacol major în calea afacerilor, față de doar 79% meda UE (75% media SUA).
Companiile din România continuă să aibă cele mai mari probleme din regiune la capitolul infastructură rutieră. Prețul energiei reprezintă un alt mare obstacol.
Investițiile publice depind de fondurile europene
Investițiile publice vor rămâne probabil principalul motor al creșterii investițiilor în 2025, fiind susținute în mare parte de fondurile UE.
Piața muncii indică persistența slăbiciunii în industrie
Așteptările legate de ocuparea forței de muncă semnalează o slăbire suplimentară în industrie pe termen scurt, în timp ce perspectivele pentru alte sectoare sunt mai optimiste.
”Creșterea ocupării a contribuit semnificativ la ratele de creștere mai mari decât media zonei euro în majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Est în ultimele două decenii”, se arată în raport.
Creșterea ocupării a scăzut în majoritatea economiilor din ECE din 2021. ”Demografia slabă și lipsa imigrației sugerează că oferta de forță de muncă nu va mai aduce o contribuție pozitivă la creșterea economică și ar putea deveni o povară pe termen lung”, avertizează specialiștii.
România se remarcă prin ocuparea foarte scăzută față de celelalte state din regiune.
Deficitele bugetare lasă puțin spațiu pentru stimulente
Deficitele bugetare mari ale guvernului se traduc printr-o capacitate limitată de susținere fiscală.
”Ne așteptăm la ajustări limitate ale deficitului bugetar în Polonia, Slovacia și Ungaria. În România, măsuri suplimentare de austeritate vor urma probabil alegerile prezidențiale”, scriu analiștii UniCredit.
Planurile de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa ar putea implica un stimul fiscal mai mare.
România, cea mai expusă țară din ECE vulnerabilităților externe
Polonia, România și Turcia au înregistrat cele mai mari intrări de capital de portofoliu în ultimele 12 luni, însă România este cel mai expus stat vulnerabilităților externe din cauza deficitului uriaș de cont curent, potrivit unui raport UniCredit Bank.
”Accesul la piața de euroobligațiuni a fost important pentru finanțarea deficitelor gemene ale României și va rămâne esențial pentru a menține deprecierea leului sub control”, comentează economiștii băncii italiene.
În imaginea de mai jos, graficul din stânga ilustrează poziția externă a României, slabă prin prisma faptului că intrările de capital sunt semnificativ mai mici decât ieșirile. Doar Turcia se confruntă cu o situație similară, dar mai puțin dramatică. În graficul din dreapta sunt ilustrate fluxurile de capital de datorie din ultimele 12 luni. După cum sugerează și numele, acesta reflectă intrările și ieșirile de capital care sunt direcționate către titluri de valoare de tip obligațiuni (instrumente prin care se împrumută statul și companiile), influențând atât ratele dobânzilor, cât și stabilitatea valutară.
(Citește și: ”Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile”)
***
Urmărește-ne pe Google News
