România este prezentată într-o lumină puternic favorabilă într-un nou raport al Heritage Foundation, unul dintre cele mai influente think tank-uri conservatoare de la Washington, apropiat de administrația Trump și cunoscut pentru rolul său în elaborarea „Project 2025”. Documentul recomandă administrației americane și Congresului să trateze România nu doar ca pe un aliat de încredere pe Flancul Estic, ci ca pe un posibil pivot militar, logistic, energetic și economic al SUA la Marea Neagră.
Autorii descriu România drept unul dintre cei mai constanți aliați americani din regiune și susțin că Washingtonul are un interes direct în transformarea avantajelor geografice și a infrastructurii românești într-o capacitate strategică pe termen lung.
De notat că raportul este relevant nu doar prin conținut, ci și prin momentul publicării: Pentagonul a început revizuirea posturii militare din Europa, ceea ce va însemna o redistribuire a forțelor și capacităților sale în Europa. În plus, România este prezentată drept unul din locurile în care Washingtonul are motive să consolideze – și, dacă noua postură o va permite, chiar să extindă – prezența militară și strategică americană. Consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă Marius Lazurca a purtat discuții la Washington și la reuniunea recentă de la NATO, de la Bruxelles, dedicată revizuirii posturii SUA în Europa.
Lazurca a semnalat public raportul Heritage ca pe un rezultat favorabil al eforturilor României de a-și întări relația cu SUA.
România, prezentată ca unul dintre cei mai fiabili aliați ai SUA pe Flancul Estic
Raportul „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region”, publicat pe 8 septembrie și semnat de analiștii Jordan Embree și Anthony Kim, pornește de la premisa că Statele Unite se află într-un moment de inflexiune strategică pe Flancul Estic al NATO.
Autorii descriu România drept un aliat „pro-american” și „pro-occidental”, care și-a menținut această orientare inclusiv în perioade de instabilitate politică internă. Ei scot în evidență integrarea militară cu SUA, găzduirea sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, dezvoltarea Bazei Mihail Kogălniceanu, eliminarea furnizorilor 5G considerați cu risc ridicat și alegerea tehnologiei americane pentru proiectele nucleare.
Heritage formulează explicit concluzia că România este un „ancoraj” al NATO la Marea Neagră și că Washingtonul ar trebui să susțină dezvoltarea sa ca furnizor regional de securitate și energie. Autorii consideră că relația bilaterală poate fi transformată într-un avantaj strategic mai amplu pentru SUA, dacă dimensiunea militară este completată de investiții în energie, infrastructură, apărare, tehnologie și transport.
Mihail Kogălniceanu – argumentul central pentru o prezență americană mai puternică
În plan militar, unul dintre cele mai importante argumente ale raportului este infrastructura pe care România o dezvoltă la Mihail Kogălniceanu, pe care Heritage o vede ca pe un viitor mare hub logistic și operațional al NATO.
Baza găzduiește deja trupe și echipamente americane și aliate, iar SUA rotesc periodic unități de luptă prin România. Programul românesc de modernizare, estimat la aproximativ 2,5 miliarde de euro, include infrastructură pentru găzduirea a până la 20.000 de militari și piste capabile să opereze o gamă mai largă de aeronave, inclusiv F-35. După finalizarea lucrărilor, baza ar urma să fie printre cele mai mari de pe teritoriul NATO.
Heritage subliniază că Mihail Kogălniceanu și Deveselu permit Statelor Unite să proiecteze putere în regiunea Mării Negre și să contribuie la descurajarea Rusiei pe întreg Flancul de Sud-Est.
Recomandarea este ca Washingtonul să sprijine în continuare dezvoltarea capacităților României și să încurajeze Bucureștiul să își extindă propriul rol în apărarea Flancului Estic. Heritage propune inclusiv ca România să mărească rotațiile de trupe în Polonia, preluând o parte dintre responsabilitățile britanice și permițând Londrei să concentreze mai multe forțe în statele baltice.
Raportul amintește și rolul României în gruparea NATO de la Marea Neagră, în operațiunile de deminare împreună cu Bulgaria și Turcia, în instruirea piloților ucraineni pe F-16 și în exercițiile multinaționale desfășurate pe teritoriul românesc. Autorii consideră că această evoluție indică trecerea României către un rol de „security provider” în regiune.
Energia – al doilea pilon al relației strategice
O parte importantă a raportului este dedicată transformării României într-un furnizor regional de energie, pe care Heritage o consideră complementară rolului militar.
Autorii pun accent pe exploatarea gazelor din Neptun Deep, pe integrarea României în Coridorul Vertical și pe proiectele nucleare bazate pe tehnologie americană, inclusiv proiectul SMR de la Doicești. Ideea centrală este că diminuarea dependenței Europei Centrale și de Est de energia rusească reprezintă, în sine, o componentă de securitate.
Raportul susține că România ar putea deveni o platformă pentru tehnologia nucleară americană și un exportator net de energie către statele vulnerabile din regiune. De asemenea, autorii recomandă Washingtonului și Bucureștiului să accelereze discuțiile privind interconectarea producției românești de gaze cu infrastructura regională a Coridorului Vertical.
În aceeași logică, Heritage acordă relevanță strategică și preluării activelor internaționale ale Lukoil de către grupul american Carlyle, inclusiv rafinăria Petrotel, apreciind că reducerea pârghiilor economice rusești și creșterea capitalului american în infrastructura energetică românească sunt în interesul Washingtonului.
Partea mai puțin favorabilă: investițiile americane sunt frânate de impredictibilitatea României
Imaginea pozitivă nu este însă lipsită de critici. Heritage identifică drept principala vulnerabilitate internă impredictibilitatea legislativă și fiscală, pe care o consideră unul dintre motivele pentru încetinirea investițiilor americane de tip greenfield.
Raportul vorbește despre modificări frecvente ale taxelor, ordonanțe adoptate fără suficientă predictibilitate, incertitudine politică și rigidități instituționale. Concluzia este că România este un aliat strategic previzibil în politica externă, dar trebuie să devină mai predictibilă și în plan economic.
Cu toate acestea, baza economică a relației este descrisă drept solidă. Exporturile României către SUA au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce investițiile americane directe depășesc 9 miliarde de dolari și susțin peste 120.000 de locuri de muncă în România. Heritage consideră că potențialul real este însă mult mai mare, în special în energie, apărare, securitate cibernetică, infrastructură și tehnologie.
Visa Waiver și cooperarea juridică
Raportul tratează separat și problema revenirii României în programul Visa Waiver, după retragerea desemnării sale de către administrația Trump în 2025.
Heritage notează progresele în cooperarea dintre autoritățile române și americane în domeniul securității frontierelor și combaterea criminalității, dar identifică drept principal obstacol rata de refuz a vizelor, de 8,41% în anul fiscal 2025, mult peste pragul cerut pentru program. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere de către cetățenii români a scăzut puternic, până la 1,01% în 2024.
Heritage recomandă aprofundarea cooperării în combaterea criminalității organizate, traficului de persoane și migrației ilegale, precum și implicarea mai mare a SUA în formate regionale în care România joacă un rol important, precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări.
România, posibil hub pentru reconstrucția Ucrainei
Un alt rol strategic atribuit României este cel de poartă logistică pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului.
Heritage consideră că Portul Constanța, legăturile rutiere și feroviare și noile conexiuni de frontieră pot transforma România într-unul dintre principalele noduri prin care să circule materialele, capitalul și forța de muncă necesare reconstrucției. Autorii recomandă implicarea SUA în inițiativa românească pentru o alianță regională dedicată reconstrucției Ucrainei.
Mesajul final către Washington: România merită consolidată
Heritage propune administrației Trump să privească România ca pe un activ strategic pe care SUA îl pot folosi pentru securitatea Mării Negre, reducerea influenței Rusiei, diversificarea energetică a Europei și proiectarea puterii americane pe Flancul Estic.
„România este un aliat american serios, cu o poziție geografică strategică și o orientare transatlantică durabilă”, este concluzia raportului, care recomandă Washingtonului să ajute Bucureștiul să transforme aceste avantaje în „putere dură”, reziliență energetică și forță economică.
(Citește și: România, în negocierile privind redimensionarea forțelor SUA în Europa: Bucureștiul și-a înmânat poziția oficială către SUA – Consilierul prezidențial pe securitate Marius Lazurca s-a întâlnit cu nr. 2 din Pentagon, care va vizita România)
(Citește și: Președintele Dan și delegația Congresului SUA, la Baza Kogălniceanu – discuții despre extinderea prezenței americane în România)
(Citește și: Ilie Bolojan, discuție cu secretarul general al NATO: Premierul i-a cerut lui Mark Rutte dislocarea de noi capabilități aliate în România)
(Citește și: Ministrul Apărării: „Nu există niciun indiciu că trupele americane ar urma să plece din România” – Ce spune ministrul despre scenariul unei testări a Articolului 5 al NATO de către Rusia)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Poate ! Doar poate ! De la dorință la putirință este cale lungă .
În rest , numai de bine.