România traversează o etapă de creștere accelerată în comerțul electronic, după ani de recuperare a decalajelor față de media europeană, potrivit raportului European E-commerce Report 2025 realizat de EuroCommerce, principala organizație care reprezintă la nivel european sectorul de comerț retail și distribuție en-gros.
Conform raportului, proporția utilizatorilor de internet în rândul populației între 16 și 74 de ani a urcat la 96%, deci aproape de nivelul de saturare a pieței. Cu toate acestea, doar 63% dintre români sunt estimați că au făcut cumpărături online (bunuri și servicii) în 2025 – în creștere de la 38% în 2020 și 56% în 2024 – față de o medie europeană de 80% și sub Polonia, Cehia și Ungaria (74%-78%).
România: campioană la acces digital, codașă la conversia comercială. Predomină neîncrederea în tranzacțiile digitale: 2/3 din comenzile online sunt plătite la livrare
Această diferență evidențiază decalajul logistic și diferența persistentă – cu toate în diminuare – în ceea ce privește comportamentul de consum din România și cel din restul UE, unde țările sunt la fel de conectate ca țara noastră în ce privește infrastructura digitală.
Prezentăm în cele ce urmează principalele tendințe privind comerțul digital din România și principalele concluzii ale raportului Eurocommerce:
- Din perspectiva infrastructurii digitale și logistice, România se află încă în zona codașă – măsurată prin scoruri între 1 și 100, cu 1 cea mai bună poziție și cu 100 cea mai slabă. Țara noastră a primit un scor 51 la Logistics Performance Index (masoară performanța lanțului logistic de aprovizionare la nivelul unei țări – cel mai probabil din cauza infrastructurii încă deficitare), un scor de 72 la E-Government Development Index (măsoară dorința și capacitatea administrației naționale pentru furnizarea de servicii digitale)și un scor de 30 la nivel de Inclusive Internet Index (măsoară disponibilitatea internetului, prețul lui, dar și relevanța și dorința oamenilor de a-l folosi).
- Cu alte cuvinte, România are o infrastructură de transport și livrare mai lentă decât cea a țărilor vest-europene, iar digitalizarea serviciilor publice rămâne un punct slab. Cu toate acestea, raportul și scorurile indică un progres constant, susținut de extinderea comerțului electronic – inclusiv în mediul rural – și de investițiile în rețele de depozite și puncte de livrare automatizate.
- Comportamentul de consum al românilor rămâne puternic localizat la nivel intern: 96% dintre achizițiile online sunt realizate de la comercianți români, în timp ce doar 19% dintre consumatori fac achiziții din alte țări UE și undeva la 7% achiziții din țări din afara Uniunii. Prin comparație, în Europa de Vest, achizițiile transfrontaliere depășesc 40%, cu o medie de 33% la nivelul UE. Conform raportului, această tendință indică o piață internă solidă și o rezistență pare-se structurală la internaționalizare, datorată în parte încrederii scăzute în livrările externe, barierelor lingvistice și problemelor ce țin de retur.
- Pe plan legislativ, raportul punctează că România se aliniază tot mai clar la standardele europene. Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), punctează în raportul Eurocommerce că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pregătește un Ghid de bune practici pentru comerțul electronic, parte din procesul de aderare la OECD, iar transpunerea Regulamentului UE privind siguranța produselor (GPSR) va introduce norme noi privind calitatea și trasabilitatea produselor vândute online. Totodată, Pelivan punctează că taxa de 25 RON pentru importurile extra-UE, introdusă de Guvernul Bolojan, urmărește echilibrarea competiției între retailerii locali și marile platforme asiatice (Temu/Shein). Totodată, el avertizează că taxa singură nu rezolvă problema concurenței neloiale, fără un control real al TVA și o armonizare la nivel UE. România a fost printre primele 3 țări din UE care a introdus o taxă fixă pentru importurile online non-UE.
- În privința digitalizării mediului de afaceri, România rămâne în urmă față de media europeană. Doar 22–27% dintre IMM-urile din retail au atins un nivel mediu de digitalizare, iar doar 12% operează platforme online proprii, conform Eurocommerce. În raport se punctează că implementarea inteligenței artificial va ajuta cu procesarea automată a comenzilor.
- Comportamentul de plată al consumatorilor români ilustrează o tranziție lentă, dar sigură, de la numerar la plăți digitale. Aproximativ două treimi dintre comenzile online sunt încă plătite la livrare, însă plata cu cardul și sistemele Buy Now–Pay Later au câștigat teren și aproape că au devenit obligatorii pentru comercianți. Creșterea acceptării plăților contactless contribuie la reducerea costurilor operaționale pentru IMM-uri. În paralel, livrările se modernizează rapid: rețelele de livrare (cutii poștale automate) și serviciile de tip click & collect s-au extins exponențial, devenind noul standard urban de livrare, cu serviciu de ridicare perpetuu (timp de câteva zile) și mai puține șanse de eșec al livrării.
- Din punctul de vedere al sustenabilității, România se aliniază la obiectivele europene de reducere a amprentei de carbon. Retailerii adoptă ambalaje reciclabile (hârtie reciclată și carton reciclat), investesc în flote electrice și implementează centre de livrare cu emisii reduse. În 2024, platformele mari au aderat voluntar la Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), contribuind la colectarea a milioane de ambalaje din plastic și sticlă. În plus, autoritățile pregătesc Zone Urbane cu Emisii Zero (ZUEZ), care combină restricții cu granturi pentru vehicule electrice și facilități fiscale pentru stațiile de încărcare și livrările verzi.
- Conform Eurocommerce, un obstacol major rămâne decalajul digital dintre retailerii mari și micile afaceri. Cristian Pelivan, director executiv al ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), avertizează că peste 75% dintre IMM-urile din retail sunt expuse riscului de faliment dacă nu reușesc să-și digitalizeze operațiunile. În lipsa investițiilor în infrastructură IT, marketing online și instrumente de analiză a datelor, micii comercianți vor rămâne dependenți de platformele marketplace, ceea ce le limitează autonomia și marjele de profit.
- În ciuda acestor vulnerabilități, comerțul online românesc are o direcție clar ascendentă. Extinderea accelerată a firmelor de curierat – care în 2024 au depășit pragul de 1 miliard de euro în venituri – arată o maturizare logistică semnificativă. Totodată, piața se consolidează în jurul câtorva actori majori, dar și a unor rețele emergente.
- Pe termen mediu, România va trebui să echilibreze două direcții majore: consolidarea pieței interne și internaționalizarea IMM-urilor. ARMO subliniază că politicile viitoare trebuie să sprijine nu doar competiția echitabilă cu platformele non-UE, ci și exportul digital al producătorilor locali, care pot beneficia de integrarea în spațiul Schengen și de piețele vest-europene.
- Rolul dominant al Google și lipsa concurenței pe piața de căutare: Google deține 97% din cota de piață la nivelul motoarelor de căutare pe internet, ceea ce înseamnă o dependență extremă de un singur canal digital, cu implicații în publicitate, SEO și comportament de achiziție. Restul de 3% e deținut de Bing.
- Directorul executiv al AMRO Cristian Pelivan arată că inflația afectează puterea de cumpărare, ceea ce determină orientarea consumatorilor spre valoare și preț redus, nu spre branduri.
(Citește și: ”Raport privind piața unică a UE: Comerțul intra-UE stagnează – Diversitatea reglementărilor naționale afectează creșterea”)
***
