Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 15% din produsul intern brut mondial, dar deține doar circa 5% din capacitatea globală de calcul utilizată pentru dezvoltarea și operarea sistemelor de inteligență artificială de frontieră, arată raportul Expert Forum on Frontier AI, realizat de sute de experți europeni, la solicitarea Comisiei Europene.
Raportul tratează deficitul de infrastructură drept o problemă directă de competitivitate, suveranitate și securitate, avertizând că lipsa unor investiții rapide ar putea accentua dependența structurală a Europei de furnizori din afara UE.
Experții susțin că UE ar trebui să urmărească o pondere a capacității globale de calcul apropiată de greutatea sa economică. Atingerea unui nivel de aproximativ 15% ar presupune o extindere de câteva ori a infrastructurii europene până în 2030, într-un context în care capacitatea globală de calcul pentru AI se dublează la aproximativ șapte luni.
Ritmul de dezvoltare face ca momentul investițiilor să fie la fel de important ca dimensiunea acestora. Capacitatea de calcul utilizată pentru antrenarea modelelor de frontieră crește, potrivit experților, de aproximativ patru până la cinci ori pe an, iar o mare parte din infrastructura globală care va susține următoarea generație de sisteme AI urmează să fie construită în următorii ani.
Peste 230 mld. €, interes pentru AI Gigafactories/ Energia, o problemă mai mare decât dependența de semiconductorii chinezi
Inițiativa europeană privind AI Gigafactories a atras expresii de interes de peste 230 mld € din partea unor proiecte care implică 16 state membre. Raportul descrie aceste investiții drept un prim pas în reducerea deficitului european de infrastructură, dar arată că extinderea capacității va trebui continuată pentru ca UE să își apropie infrastructura de dimensiunea economiei sale.
La nivel internațional, dimensiunea proiectelor de infrastructură crește rapid. Unul dintre cele mai mari centre de date planificate în afara Europei ar urma să depășească 3 GW până în 2027. Consumul de electricitate estimat pentru o asemenea instalație este comparabil cu consumul anual mediu al unui oraș american important.
Raportul indică însă că accesul la energie, conectarea la rețea și durata procedurilor de autorizare sunt constrângeri mai importante pentru extinderea infrastructurii decât disponibilitatea capitalului sau a semiconductorilor. În acest context, sunt discutate zone de accelerare pentru centrele de date, cu proceduri de autorizare centralizate, acces la energie curată și utilizarea unor conexiuni existente la rețea.
Electricitatea industrială, de peste două ori mai scumpă decât în SUA
Costul energiei reprezintă unul dintre cele mai importante dezavantaje competitive identificate în raport. În 2025, prețurile medii ale electricității industriale din UE au fost de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și cu aproximativ 50% peste nivelul Chinei.
Diferențele sunt relevante într-un sector în care antrenarea și operarea modelelor avansate necesită volume mari de energie. Raportul leagă dezvoltarea infrastructurii AI de măsuri precum finalizarea Uniunii Energiei, armonizarea regulilor de piață, reducerea termenelor de autorizare și extinderea capacităților de producție a energiei curate.
Sunt menționate și măsuri pentru creșterea capacității rețelelor, utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente, dezvoltarea surselor regenerabile, inclusiv a energiei geotermale, și simplificarea contractelor de achiziție a energiei.
Venituri de 1% și doar 6% din finanțarea globală
Poziția comercială a Europei în AI de frontieră este descrisă ca fiind modestă în raport cu dimensiunea economiei europene. Veniturile anuale ale dezvoltatorilor europeni de AI de frontieră sunt estimate la aproximativ 1% din veniturile principalilor competitori din afara Europei.
În același timp, companiile europene atrag aproximativ 6% din finanțarea globală de tip venture capital destinată inteligenței artificiale. Raportul identifică finanțarea companiilor aflate în etapa de creștere drept una dintre principalele constrângeri pentru dezvoltarea sectorului.
Numărul și dimensiunea fondurilor de investiții orientate către companii aflate în faza de extindere sunt considerate inferioare nivelului din Statele Unite. Experții semnalează și riscul ca firmele europene cu potențial ridicat să fie preluate de cumpărători din afara UE înainte de a ajunge la o dimensiune competitivă la nivel global.
Printre instrumentele discutate se numără crearea unei facilități europene de creștere pentru AI, dezvoltarea unor mecanisme de finanțare de dimensiuni mai mari și utilizarea capacității de finanțare a Băncii Europene de Investiții și a Fondului European de Investiții.
25 mld. € pentru AI fizică și robotică
Raportul identifică AI fizică și robotica drept domenii în care baza industrială europeană poate oferi avantaje. O propunere discutată de experți vizează crearea unui consorțiu european pentru inteligența întrupată, cu investiții de aproximativ 25 mld. € pe o perioadă de zece ani.
Inițiativa ar combina finanțarea publică europeană cu angajamente de achiziție din partea unor producători auto și companii industriale. Raportul menționează că Europa dispune de competențe industriale relevante, dar notează și că unele active strategice din acest domeniu au fost preluate în ultimii ani de cumpărători din afara Uniunii.
Sunt indicate și oportunități în dezvoltarea de sisteme AI specializate pentru sectoare precum energia, industria chimică, biotehnologia și producția avansată. Sistemele dedicate unor domenii specifice pot necesita mai puțin capital și mai puțină capacitate de calcul decât modelele generaliste, utilizând în același timp datele industriale și științifice acumulate în Europa.
Următorii unu-doi ani, considerați decisivi
Raportul plasează următorii unu-doi ani într-o perioadă critică pentru poziția UE în domeniul AI de frontieră. Experții avertizează că decalajul dintre dezvoltatorii europeni și cei din afara Uniunii s-a mărit în ultimii ani și că întârzierea investițiilor poate limita capacitatea Europei de a recupera diferența.
Pentru 2030 sunt recomandate obiective privind infrastructura, capacitatea tehnologică și dezvoltarea ecosistemului european. Raportul subliniază că viteza de alocare a finanțărilor și de implementare a proiectelor este la fel de importantă ca valoarea fondurilor disponibile.
În acest context, documentul propune coordonare centralizată, obiective măsurabile și responsabilități clare între instituțiile europene și statele membre. Sunt discutate, de asemenea, mecanisme de anticipare a evoluțiilor tehnologice, schimb de informații și capacități de răspuns rapid.
(Citește și: ”Majoritatea locurilor de muncă asociate AI din Europa sunt în afara sectorului tehnologic”)
***
Urmărește-ne pe Google News
