Analiza situației drogurilor în România evidențiază faptul că fenomenul continuă să se afle într-o dinamică accelerată, influențată de schimbări în modelele de consum, apariția substanțelor noi cu potențial psihoactiv, precum și de evoluțiile socio-economice și tehnologice recente, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) a prezentat în ședința de Guvern de joi raportul național anual privind drogurile, care reflectă situația și indicatorii colectați pentru anul de referință 2024, în concordanță cu practica unitară de raportare aplicată de statele membre UE.
Consumul de substanțe ilicite continuă să crească în rândul tinerilor
La nivelul populației tinere, consumul de droguri ilicite continuă să crească, dar ratele de creștere s-au temperat, conform raportului. Astfel, comparativ cu anul 2019, consumul recent și cel actual au scăzut marginal, cel de-a lungul vieții are o creștere de la 18,10% la 18,50%. Toate tipurile de consum ale femeilor tinere au crescut, spre deosebire de prevalențele consumului bărbaților tineri care au scăzut în anul 2024 comparativ cu anul 2019.
”În rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari decât cele observate în rândul populației generale, consumul de orice tip de drog ilegal pe parcursul vieții fiind observat la 18,5% dintre aceștia, iar consumul în ultimul an la 9,1% dintre aceștia și consumul în ultima lună la 6,2%. În comparație cu ancheta din 2019, în cazul acestui interval de vârstă, se observă scăderi pentru consumul recent (în ultimul an) de aproape 2 puncte procentuale și pentru cel actual (în ultima lună) de 0,8 puncte procentuale. Consumul de-a lungul vieții la tineri cunoaște o creștere de 0,4 puncte procentuale, cu o rată mai mică față de populația generală. Rata de scădere a consumului recent și actual în rândul tinerilor este mai mare decât pentru intervalul de 15-64 de ani, ceea ce ne semnalizează o scădere a consumului de droguri ilegale mai abruptă la generația tânără față de populația generală”, se arată în raport.
La nivelul populației generale, în anul 2024, 12,6% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, în timp ce 5,7% dintre acestea consumaseră și în ultimul an, iar 4% consumaseră în ultima lună față de momentul interviului.
În comparație cu studiul anterior, se înregistrează o creștere a prevalenței pe durata vieții de 0,7 puncte procentuale. Prevalența pentru consumul din ultimul an a scăzut cu 1 punct procentual iar cea din ultima lună cu 0,2 puncte procentuale, ambele cifre indicând o diminuare a consumului recent și a celui actual.
Consumul pe marile tipuri de droguri
Consumul de canabis
Consumul de canabis în România a înregistrat evoluții diferite în funcție de perioada analizată și de categoria de populație. În rândul populației generale cu vârste între 15 și 64 de ani, 6,7% dintre respondenți au declarat că au consumat canabis cel puțin o dată în viață, 2,3% în ultimul an și 1,5% în ultima lună. Față de 2019, consumul de-a lungul vieții a crescut ușor, în timp ce consumul recent și cel actual au scăzut.
Canabisul rămâne mai răspândit în rândul bărbaților. În 2024, 8,1% dintre bărbați și 5,3% dintre femei au consumat cel puțin o dată în viață. În ultimul an, ponderea a fost de 2,8% în cazul bărbaților și de 1,8% în cazul femeilor, iar pentru ultima lună de 1,8%, respectiv 1,2%. Comparativ cu 2019, scăderea a fost mai accentuată în rândul bărbaților, în special în cazul consumului din ultimul an.
În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 34 de ani, 9,6% au consumat canabis cel puțin o dată în viață, 3,8% în ultimul an și 2,3% în ultima lună. Tendința generală este de scădere a consumului recent și actual față de 2019. Totuși, evoluția diferă în funcție de sex: în rândul bărbaților tineri, consumul recent a scăzut de la 8,4% la 3,3%, iar cel actual de la 4% la 2,5%, în timp ce în rândul femeilor tinere ambele tipuri de consum au crescut ușor.
Consumul de droguri de mare risc
Consumul de heroină rămâne redus la nivelul populației generale, dar continuă să fie întâlnit mai ales în rândul consumatorilor din București. În 2024, 0,5% din populația de 15–64 de ani a declarat că a consumat heroină cel puțin o dată în viață, 0,3% în ultimul an și 0,2% în ultima lună. Față de 2019, consumul de-a lungul vieții a scăzut puternic, cu 55%, în timp ce consumul recent a rămas, în ansamblu, stabil. În rândul tinerilor de 15–34 de ani, 0,7% au consumat heroină cel puțin o dată, iar 0,5% au declarat consum în ultimul an și în ultima lună. Diferențele dintre femei și bărbați s-au redus semnificativ în 2024.
În schimb, consumul de cocaină și crack a crescut între 2019 și 2024. La nivelul populației generale, consumul de-a lungul vieții a urcat de la 1,6% la 2,1%, iar cel din ultimul an de la 0,5% la 0,8%. Creșterea este mai vizibilă în rândul femeilor: ponderea celor care au consumat cel puțin o dată aproape s-a dublat, de la 1% la 1,9%. În rândul tinerilor, consumul de-a lungul vieții a ajuns la 3%, cel recent la 1,3%, iar cel actual la 0,7%. Și aici, cea mai accentuată evoluție apare în cazul femeilor tinere, unde consumul de-a lungul vieții a crescut de la 1,3% la 2,9%, iar cel din ultimul an s-a triplat, de la 0,4% la 1,3%.
Consumul de Ecstasy/MDMA a crescut, de asemenea, în special în rândul femeilor. În populația generală, 1,5% au consumat cel puțin o dată în viață, 0,6% în ultimul an și 0,5% în ultima lună. Față de 2019, consumul de-a lungul vieții a crescut cu 0,5 puncte procentuale. În rândul tinerilor, 2,4% au consumat Ecstasy cel puțin o dată, în timp ce consumul recent și actual au rămas relativ stabile, la 0,9%, respectiv 0,7%. Totuși, această stabilitate ascunde evoluții opuse: în rândul femeilor tinere toate formele de consum au crescut puternic, în timp ce în rândul bărbaților tineri acestea au scăzut.
3.300 de persoane încarcerate s-au autodeclarat consumatori de droguri la momentul intrării în închisoare, 13,4% din populația încarcerată
Referitor la situația drogurilor în sistemul penitenciar, în raport se arată că, în anul 2024, 3305 persoane private de libertate s-au autodeclarat consumatori de droguri la momentul intrării în penitenciar, reprezentând 13,4% din populația totală aflată în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
În ceea ce privește piața drogurilor, capturile de canabis continuă să reprezinte cele mai multe capturi la nivel național, iar capturile de cocaină se mențin la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior, se arată în raport.
S-a constatat o scădere a disponibilității noilor substanțe psihoactive pe stradă sau prin unitățile comerciale, dar a crescut disponibilitatea în mediul online, precum și în mediul clandestin similar grupărilor de crimă organizată.
De asemenea, analiza datelor cu privire la infracționalitatea asociată consumului de droguri arată o creștere a cauzelor soluționate de către Direcția de Investigare a Infracționalitate de Criminalitate Organizată și Terorism, se mai precizează în raport.
2.260 de solicitări de asistență în 2024 ca urmare a consumului de droguri, un minus de 33% față de 2023
În raport se arată că, în anul 2024, ANPCDDA a continuat implementarea proiectelor de prevenire a consumului de droguri, vizând informarea și conștientizarea populației generale asupra efectelor bio-psiho-sociale ale consumului de droguri, tutun, alcool și noi substanțe psihoactive. Activitățile au inclus campanii în școli și licee, activități desfășurate în cadrul festivalurilor și evenimentelor culturale și sportive, dar și proiecte locale în colaborare cu Inspectoratele școlare, Jandarmeria și Poliția. Totodată, au fost realizate proiecte care au combinat informarea, educația, consilierea și implicarea comunității pentru a reduce riscurile asociate consumului de substanțe și a consolida factorii de protecție la nivel individual, familiar și comunitar.
În ceea ce privește persoanele care au beneficiat de tratament pentru dependența de droguri, numărul persoanelor consumatoare de droguri care au beneficiat de asistență integrală, în anul 2024, cunoaște o scădere, înregistrându-se 2260 de solicitări de asistență ca urmare a consumului de droguri, cu 33,1% mai puțin față de anul anterior.
Rezultatele raportului subliniază, totodată, limitele actuale ale sistemului de colectare și analiză a datelor, care afectează capacitatea de a formula politici bazate pe dovezi solide. În raport se subliniază necesitatea armonizării metodologiile de colectare a datelor la nivel național, a digitalizării și interconectării bazele de date relevante, a creșterii frecvenței și acurateței raportărilor din domeniile sănătății, educației și aplicării legii, a consolidării capacităților analitice prin formarea specialiștilor și utilizarea instrumentelor moderne de analiză, precum și a integrării mai sistematice a datelor calitative și a cercetărilor sociologice în procesul de evaluare.
(Citește și: DIICOT: crește considerabil numărul minorilor implicați în traficul de droguri)
(Citește și: Prevenirea consumului de droguri în școli – Măsurile propuse de ministrul Educației)
(Citește și: Ministrul Justiţiei, despre dezincriminarea consumului de droguri: În momentul de față, „legislația trebuie să fie fermă” pentru combaterea drogurilor)
***
Urmărește-ne pe Google News
