Doar 0,8% dintre companiile din România erau implicate, la nivelul anului 2024, în activități care presupun un nivel înalt sau mediu-înalt de tehnologizare, acestea generând 7% din valoarea adăugată brută la nivelul sectorului companiilor nefinanciare, potrivit Raportului asupra stabilității financiare, decembrie 2025.
Alte 26% din firme sunt implicate în activități de servicii bazate intensiv pe cunoaștere.
„Implementarea tehnologiilor digitale pe o scară mai largă, inclusiv soluții bazate pe inteligența artificială, ar contribui la îmbunătățirea performanței firmelor”, susțin specialiștii BNR.
Instituțiile de credit pot juca, de asemenea, un rol mai important în orientarea economiei către arii care implică un nivel mai ridicat de valoare adăugată, în condițiile în care structura portofoliul bancar după criteriul tehnologic este similară celei avute de ansamblul companiilor nefinanciare, reiese din raportul citat.
Astfel, doar 5% din portofoliul băncilor este orientat către companii medium high-tech și high-tech, respectiv 7% către companii implicate în activități de servicii bazate intensiv pe cunoaștere.
Indicele de difuzie a inteligenței artificiale, la jumătate față de regiune
Utilizarea AI în cadrul firmelor românești este, de asemenea, redusă comparativ cu media UE (3% din firmele cu cel puțin 10 angajați față de 13,5% media UE din 2024).
Cea mai mare aplicare se regăsește în marketing și vânzări (1,13%), urmată de producție (1,04%), în timp ce în domenii precum contabilitate, logistică sau cercetare și dezvoltare IA este utilizată de sub 1 la sută din firme, „evidențiind încă un grad limitat de integrare a tehnologiilor AI în activitățile economice.”
Potrivit analizelor Microsoft, citate de raportul BNR, România înregistrează un indice de difuzie a inteligenței artificiale de 15,3%, procent aproape la jumătate față de scorurile din regiune.
„Deși există o creștere a interesului și integrării de soluții AI, adoptarea pe scară largă și integrarea profundă în procesele economice și instituționale rămân încă într-o fază incipientă”, avertizează specialiștii Băncii Naționale.
În cadrul Uniunii Europene, Irlanda (41,7%) și Franța (40,9%) sunt în top, iar la nivel global, Emiratele Arabe Unite (59,4%) și Singapore (58,6%) conduc în termeni de utilizare a AI în rândul adulților cu vârsta de muncă, reflectând investițiile pe termen lung în conectivitate și competențe digitale.
Infrastructura tehnologică (electricitatea fiabilă, conexiunea la internet, centrele de date și competențele digitale și de IA), precum și limba dominantă (engleză) reprezintă bariere majore în adoptarea AI.
Principalele bariere în digitalizare raportate de firmele din România sunt:
- costurile ridicate (57% dintre firme),
- complexitatea implementării soluțiilor digitale (45% dintre firme),
- accesul limitat la finanțare (31% dintre firme) și
- lipsa competențelor digitale (20% dintre firme).
Paradox: Cele mai slabe competențe digitale, dar cea mai accentuată migrare către ocupații în domeniul AI
Competențe digitale de cel puțin nivel de bază, esențiale pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor digitale în mediul profesional, sunt deținute de numai 27,7% din populație, cea mai redusă pondere din UE.
Totuși, în ceea ce privește tranzițiile de carieră către ocupații din domeniul inteligenței artificiale, România se situează în topul țărilor din UE și pe primul loc între țările din Europa Centrală și de Est. Astfel, 72,6% dintre persoanele care au făcut trecerea către ocupații AI în perioada 2019-2024 provin din domenii non-IA, „ceea ce indică o mobilitate profesională ridicată și o capacitate bună de reconversie către roluri bazate pe inteligență artificială.”
În prezent, IA este utilizată în principal pentru sarcini punctuale menite să crească productivitatea, să automatizeze procese interne sau să sprijine serviciile pentru clienți.
AI este percepută dominant ca un instrument de eficiență, fiind folosită frecvent pentru?
- traduceri (49%),
- generarea de idei noi (31%),
- analiza datelor (22%),
- personalizarea conținutului (22%) și
- redactarea de texte (21%).
În plus, unul din zece angajați recurge la AI pentru a-i asista în scrierea de cod sau dezvoltarea de soluții software.
Cele mai utilizate tehnologii digitale de către firmele care activează în România sunt platformele digitale care facilitează interacțiunea între clienți și firme sau între firme, adoptate de 21% dintre companii. Urmează internetul lucrurilor (engl. internet of things, IoT), respectiv dispozitive electronice care comunică între ele fără intervenție umană, implementat de 16% dintre firme.
La polul opus tehnologiile cu grad redus de adopție sunt realitatea virtuală și dronele, fiecare utilizată de doar 3% dintre companii.
(Citește și: ”Raport: Scădere accelerată a profitabilității și a eficienței companiilor de stat – dependență critică a Bugetului de dividendele din comaniile de energie – Fără o restructurare, situația financiară își va continua căderea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
