marți

24 ianuarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 aprilie, 2022

Banca Mondială a corectat în scădere, substanțial, prognoza privind creşterea economiei României în 2022, până la 1,9% (de la prognoza inițială, pe care s-a făcut Bugetul, de 4,6%) și a avertizat că prelungirea războiului în Ucraina riscă să transforme creșterea în scădere. Totuși, România stă cel mai bine pe harta Europei Centrale și de Est a expunerii pe categorii economice față de Rusia, Ucraina și Belarus, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Cea mai îngrijorătoare este expunerea pe importurile de îngrășăminte, mai ales pe cele pe bază de potasiu, mai acută și decât expunerea pe importurile de gaze naturale rusești, potrivit raportului Băncii Mondiale care furnizază prognoza de primăvară pe Europa și Asia Centrală.

Problema refugiaților este a doua cea mai îngrijorătoare pentru România, dar și această grijă are o parte pozitivă: creșterea cererii și ameliorarea crizei forței de muncă.


De altfel, România îmblânzește expunerea regională agregată a celor cinci țări țări din  Europa Centrală și de Est analizate de Banca Mondială.

Griji mari doar privind îngrășămintele și gazele

Expunerea directă a României față de Rusia, Ucraina și – eventual – Belarus nu este relevantă decât în privința îngrășămintelor și a gazelor naturale, potrivit aprecierilor Băncii Mondiale.

La îngrășămintele pe bază de potasiu, culoarea României este cea a alertei maxime (roșu) și la jumătatea spectrului în cazul îngrășămintelor pe bază de azot.

Ceea ce raportul Băncii Mondiale nu scoate în evidență este faptul că, din cauza scumpirii exorbitante a gazelor (încă de când războiul nu începuse), România are probleme foarte mari și cu îngrășămintele pe bază de azot.


Azomureș Tg. Mureș încă nu a reluat producția, așteptând ajutoarele europene.

Raportul citat nici nu califică România  ca dependentă de gazele naturale rusești (verde pe harta de mai sus).

Totuși,  importurile de gaze naturale au ajuns deja la 28% din consum, anul trecut, potrivit Institutului Naționale de Statistică (INS).

De asemenea, Banca Mondială mai consideră că țara noastră are o expunere relativ scăzută față de importul gazelor rusești în totalul importurilor de gaze, pentru că nu analizează sursele gazelor aduse de trader fără legătură evidentă cu Rusia.

În rest, comerțul cu Rusia și Ucraina este prea firav ca să îngrijoreze și, cu atât mai puțin cel de grâu, România fiind exportatoare, ca și Rusia și Ucraina.

La fel, expunerea bancară directă pe cele două țări aproape că nu există, dar două mari bănci din România fac parte din grupuri bancare cu expuneri foarte mari în Rusia.

Prognoza de creștere – redusă la jumătate

Banca Mondială a redus estimarea privind creşterea economiei României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, până la 1,9% faţă de previziunile din ianuarie.

În schimb,  a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei româneşti până la 4,1%, chiar dacă numai cu 0,3 puncte procentuale și, pentru 2024, este anticipat un avans al PIB de 4,3%.

Inflaţia ar urma să ajungă la 9,8% , la sfârșitul anului, de la 5,1% în 2021.

„Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Boala cronică a nefolosirii fondurilor europene

Banca Mondială nu are încredere că autoritățile române vor putea crește până la 100% gradul de absorbție a fondurilor europene, mai precis  a celor pentru Redresare şi Rezilienţă, care ar trebui să adauge în medie, în jur  de un punct procentual la creşterea anuală a PIB-ului real al României între 2022 şi 2026.

Ratele istorice de absorbţie scăzută „reflect contra-argumentele puternice împotriva unui scenariu de absorbţie ridicată”, spune Banca Mondială.

Presiunile inflaţioniste semnificative, energetice și alimentare, pun în pericol redresarea abia relansată.

Spectrul consolidării fiscale

O reducere substanţială a deficitului bugetar în 2022 este improbabilă, având în vedere că guvernul va trebui să sprijine redresarea economică concomitent cu macrostabilizarea economică.

Deși va urma o traiectorie descendentă, deficitul bugetar va rămâne peste 3% din PIB.

Banca Mondială atrage atenția asupra așa numitei consolidsre fiscal, necesară „pentru a evita o creşterea nesustenabilă a datoriei publice pe termen mediu”.

Consolidare fiscală înseamnă cel puțin reducerea cheltuielilor, dacă nu și creșterea taxelor.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: