Banca Mondială a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României în 2016 de la 3,2% din PIB în iunie 2015 la 3,9% din PIB. De asemenea, pentru anul viitor este estimat un avans economic de 4,1% din PIB, iar pentru 2018 de 4% din PIB, în creștere față de prognozele anterioare, reiese din raportul ”Perspectivele economiei globale”.
Banca Mondială estimează totodată că avansul PIB de anul trecut a fost de circa 3,6%, față de 3% prognoza din iunie.
Printre semnalele de alarmă trase de Banca Mondială se numără nivelul investițiilor din regiune, atât publice cât și private.
”Investițiile publice din mai multe state sunt constrânse de spațiul fiscal limitat”, se arată în raport.
Investițiile din România și din Bulgaria sunt susținute de fondurile structurale, mai notează analiștii Băncii Mondiale. Cu toate acestea, capacitatea de absorbție a fondurilor europene rămâne o provocare. Pentru îmbunătățirea climatului investițional, economiștii străini recomandă implementarea unor reforme în domeniul financiar.
”Având în vedere marea dependență de sectorul bancar pentru finanțarea investițiilor în regiune, reforme în domeniul financiar ar putea juca un rol important în întărirea capacității de intermediere a creditelor, stimulând astfel investițiile și crearea de noi locuri de muncă (în Bulgaria, România și Serbia”, se arată în raport.
Noua prognoză a Băncii Mondiale cu privire la creșterea economică din acest an este în linie cu cea a Fondului Monetar Internaționa (FMI) și mai puțin optimistă decât cele ale Guvernului (4% din PIB) sau ale Comisiei Europene (4,1% din PIB).
Riscuri externe la adresa economiei României: G7, statele BRICS și Turcia
Analiștii Băncii Mondiale avertizează și asupra unor riscuri externe la adresa economiei românești. Spre exemplu, dacă economia Turciei încetinește cu un punct procentual din PIB, România pierde 0,2 puncte procentuale. Calculele BM au pornit de la efectele crizei din Rusia, Turcia fiind unul dintre cele mai afectate state, după Ucraina și Armenia.
Regiunea Europei și Asiei Centrale, din care face parte și România, este caracterizată de o deschidere mai mare și de exporturi și importuri substanțiale de mărfuri, ceea ce o face mai vulnerabilă la șocurile din exterior, decât la cele din interiorul regiunii.
România este cel mai expus stat la șocuri legate de evoluția economiilor dezvoltare. Din calculele BM reiese că o scădere de un punct procentual a celor mai mari șapte economii (G7) duce la scăderea PIB-ului cu aproape 4 puncte procentuale.
”Cu toate acestea, comerțul între statele din regiune, precum și legăturile financiare și cele determinate de remiteri se reflectă prin riscuri semnificative de contagiune, în special din Rusia”, notează analiștii instituției.
O încetinire a economiei din Rusia cu un punct procentual se traduce prin scăderea PIB-ului regiunii cu 0,3 pp.
De asemenea, situația statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) este de natură să influențeze evoluția performanțelor Românie. O încetinire a creșterii economice din state BRICS ar putea reduce creșterea economică la nivel mondial și, în special creșterea din alte piețe emergente și din cele de frontieră.
În medie, o scădere de un punct procentual în creșterea economică a statelor BRICS ar putea duce, în următorii doi ani, la o reducere a creșterii economice de la nivel mondial cu 0,4 pp, cu 0,8 pp în statele emergente și cu 1,5 pp în piețele de frontieră (categorie ce include și România). O sensibilitate mai puternică a piețelor de frontieră la fluctuațiile de creștere a statelor BRICS ar putea fi dată de dimensiunea lor mai mică și deschiderea mai mare față de cea a statelor emergente, notează experții BM.
”Grupul piețelor de frontieră din acest eșantion este dominat de un importator de mărfuri (România) care reprezintă 45% din PIB-ul piețelor de frontieră”, se arată în raportul BM. Din categoria piețelor de frontieră luate în calcul pentru realizarea acestei estimări mai fac parte Bulgaria, Costa Rica, Croația, Iordania și Paraguay.
