Încasările din TVA ale României (a doua cea mai importantă sursă de venituri bugetare, după contribuțiile de asigurări) sunt susținute de trei mari piloni – consumul, energia și investițiile: împreună, acestea au generat 61,3% din încasări în 2025, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea CursdeGuvernare.ro.
Cu toate acestea, România are în continuare cel mai mare gap de TVA din UE (diferența dintre ce s-ar putea încasa față de ce se încasează efectiv), deficitul fiind estimat de Comisia Europeană la peste 9 miliarde de euro, potrivit celui mai recent raport.
Interesantă este și evoluția acestor încasări în perioada 2020-2025, care a urmat practic evoluția structurii principalelor motoare de creștere economică:
– încetinirea consumului este vizibilă prin prisma reducerii ponderii încasărilor din comerț în ciuda creșterii taxelor și a inflației (la 42,9% în 2025, de la 45,2% în 2020);
– creșterea ponderii încasărilor din energie este un efect direct al șocurilor energetice din această perioadă (pondere de 6,2% în 2025 față de 4,6% în 2020);
– avansul investițiilor pe fondul creșterii absorbției fondurilor europene, lansarea proiectelor finanțate prin PNRR și expansiunea pieței imobiliare a făcut ca ponderea încasărilor de TVA din clădiri, lucrări speciale, geniu civil, arhitectură și inginerie să urce la 12,1% din total TVA colectat anul trecut, față de 9,1% în anul pandemiei (contribuția în valori absolute s-a triplat).
Încasările din TVA s-au dublat în perioada 2020-2025 (creștere de 101,5%), iar din valoarea totală suplimentară de +74,2 miliarde de lei, aproape 47 miliarde de lei, adică circa 63% din creștere, provin numai din acești trei piloni.
Fiind în esență o taxă pe consum (se aplică la fiecare etapă a procesului de producție și distribuție, dar este suportată integral de persoana care cumpără produsul/serviciul final, fiind rambursată companiilor de pe lanț), nu este deloc surprinzători că prima și cea mai importantă sursă de TVA este comerțul (punctul final al lanțului economic).
Comerțul cu ridicata a generat în 2025 încasări de TVA de 34,8 miliarde de lei, iar comerțul cu amănuntul alte 20,6 miliarde de lei. Dacă este adăugat și sectorul comerțului și reparațiilor auto, rezultă peste 63 de miliarde de lei TVA provenit din activități comerciale. Cu alte cuvinte, aproximativ 43% din toate încasările de TVA ale statului provin direct din comerț.
Energia a urcat pe podium încă din 2021
Energia a câștigat puternic teren în perioada analizată. Sectorul producției și furnizării de energie electrică, gaze și energie termică a urcat pe locul trei în clasamentul contribuțiilor la TVA, cu peste 9,1 miliarde lei în 2025, comparativ cu 3,4 miliarde lei în 2020. În 2020, pe locul trei în clasament se afla comerțul auto, nu energia.
Creșterea de aproape trei ori a contribuției acestui sector surprinde impactul crizei energetice traversate de Europa după pandemie și după izbucnirea războiului din Ucraina.
Potrivit datelor citate de Eurostat, în semestrul al doilea din 2022 prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici din România erau cu 112% mai mari decât în aceeași perioadă din 2021, iar prețurile la gaze naturale crescuseră cu 165%, printre cele mai mari majorări din Uniunea Europeană.
Între 2021 și jumătatea anului 2025, prețurile la electricitate și gaze pentru populație au fost limitate printr-un sistem de plafonare și compensare introdus de Guvern pentru a amortiza efectele crizei energetice. După eliminarea plafonării la electricitate, la 1 iulie 2025, prețurile plătite de gospodării au crescut puternic, iar România a înregistrat cea mai mare scumpire a energiei electrice din Uniunea Europeană: +58,6% în semestrul al doilea din 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit Eurostat.
Investițiile încep să se vadă și în încasările statului
Al treilea pilon este reprezentat de investiții. Datele ANAF arată o creștere accelerată a TVA generat de construcții, infrastructură și servicii asociate.
Construcția de clădiri a ajuns la 6,6 miliarde lei TVA în 2025, lucrările speciale de construcții la 4,4 miliarde lei, iar lucrările de geniu civil la 3,7 miliarde lei. La acestea se adaugă serviciile de arhitectură și inginerie, care generează peste 3,1 miliarde lei.
Împreună, activitățile legate de investiții și construcții contribuie cu aproape 18 miliarde lei la TVA-ul colectat de stat.
Față de 2020, TVA-ul provenit din construcția de clădiri a crescut cu peste 150%, iar cel aferent lucrărilor de geniu civil s-a triplat. Evoluția coincide cu accelerarea investițiilor publice, creșterea absorbției fondurilor europene și dezvoltarea pieței imobiliare.
Industria prelucrătoare: contribuții importante, dar dispersate/ Industria auto, cea mai mare creștere a încasărilor în 2025
Baza reală de colectare a TVA este mult mai concentrată decât structura economiei. Primele 20 de activități economice generează aproximativ 80% din totalul TVA încasat de stat în 2025, spre exemplu.
În industrie, se remarcă următoarele ramuri:
- fabricarea autovehiculelor și remorcilor – 2,89 miliarde lei;
- industria alimentară – 2,27 miliarde lei;
- produse din cocserie și rafinare – 2,64 miliarde lei;
- construcții metalice și produse din metal – 1,82 miliarde lei;
- băuturi – 1,68 miliarde lei;
- cauciuc și mase plastice – 1,64 miliarde lei;
- produse din minerale nemetalice – 1,61 miliarde lei.
Un aspect interesant este dinamica industriei auto (producția de mașini), care înregistrează cea mai mare creștere dintre primele 20 de sectoare: +24,1% doar în 2025 față de 2024 și o majorare de peste 128% față de nivelul din 2020.
Deși rămân mult sub nivelul comerțului, sectoarele bazate pe tehnologie urcă la rândul lor în clasament. Telecomunicațiile generează 2,26 miliarde de lei TVA, iar serviciile IT 2,24 miliarde de lei. În cazul IT-ului, TVA-ul s-a majorat de aproape 2,5 ori față de 2020.
România rămâne campioană europeană la gap-ul de TVA
În pofida creșterii puternice a încasărilor din TVA din ultimii ani, România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Comisiei Europene, gap-ul de TVA s-a redus de la 36,7% în 2021 la 30,6% în 2023, față de o medie UE de doar 9,5%.
Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre TVA-ul care ar trebui încasat teoretic și suma care ajunge efectiv la bugetul statului. Conform estimărilor, România pierde aproximativ 9,2 miliarde de euro din cauza acestui deficit de colectare.
Principalele cauze identificate de executivul european sunt evaziunea fiscală, fraudele de tip carusel în comerțul intracomunitar, insolvențele și falimentele, erorile de declarare și neplată, precum și deficiențele administrative ale sistemului de colectare fiscală.
Reducerea gap-ului de TVA reprezintă unul dintre principalele obiective ale procesului de digitalizare a administrației fiscale. În ultimii ani au fost introduse sisteme precum e-Factura, e-Transport, SAF-T și conectarea caselor de marcat la ANAF, măsuri care urmăresc creșterea gradului de conformare și îmbunătățirea capacității de control.
(Citește și: ”Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
