10 ianuarie, 2025

Curtea Constituţională a înregistrat vineri cererea de revizuire a deciziei din 6 decembrie prin care au fost anulate alegerile prezidențiale. Cererea a fost depusă de avocații lui Călin Georgescu, candidatul ieșit pe primul loc la primul tur al scrutinului anulat. Georgescu nu se află în România, dar le-a solicitat susținătorilor săi să participe la protestul neautorizat organizat vineri, la Parlament, clădirea în care se află sediul CCR.

Solicitarea nu are nicio șansă să fie soluționată favorabil, întrucât alineatul (4) al articolului 147 din Constituție precizeazp:

Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.


La protest participă câteva mii de susținători ai candidatului pro-Rusia, unii dintre aceștia îndemnând la violențe, după cum relatează News.ro.

Circulația a fost blocată în fața Parlamentului, pe măsură ce oamenii începeau să își facă apariția, fluturând steagurile României. Unii dintre ei aveau și fotografii cu Călin Georgescu, precum și cruci și icoane.

Oamenii scandează „Turul doi înapoi”, „CCR – mizerie” și „Jos dictatura”. Totodată, unii protestatari au strigat și împotriva jurnaliștilor aflați acolo pentru a relata despre manifestație. „Ești securist? De ce filmezi?”, a fost întrebat un jurnalist.

Îndemnuri la violențe

„Aoleu, să vedeţi dacă-l interzic pe Georgescu ce o să fie atuncea! Doamne şi fereşte! O să ardă mulţi din parlamentari, numai să îndrăznească! Dar cu cred că îndrăznesc! Deci dacă îndrăznesc lucrul acesta, e gata! Pe ei, oameni buni! Acolo fără milă, la ascuţit topoare şi chestii”, a declarat unul dintre participanți, conform News.ro.


Un alt susținător al lui Călin Georgescu a spus că el a venit „să ne unim toți românii” și l-a comparat pe candidatul la alegeri cu o divinitate, afirmând că sistemul actual este „satanic”. „Asta nu e protest, e ziua Unirii. Eu sunt prezent pentru că am venit să ne unim cu toții, să mai discutăm între noi și să punem protesta contra la animalele astea care ne-au luat dreptul la vot. Noi votăm pe cine dorim, nu trebuie să votăm oamenii lor din sistem. Ăsta e un sistem satanic, iar noi acum suntem puși să alegem între Satana și Dumnezeu”, a spus manifestantul, care a venit din Vaslui, îmbrăcat în haine populare.

Participanții au venit în urma unui îndemn transmis de Călin Georgescu pe rețelele de socializare sub denumirea ‘MareaUnireJuridică’. Avocații candidatului la alegerile prezidențiale vor depune o notificare la Curtea Constituțională.

Unii dintre oamenii prezenți sunt îmbrăcați în costume tradiționale și flutură steagul tricolor.

Jandarmii au identificat două persoane care ar fi agresat jurnaliști la protest

Jandarmii bucureșteni au identificat, vineri, două persoane implicate în agresiunea unor jurnaliști care transmiteau informații de la protestul organizat în fața Curții Constituționale a României.

„Pe timpul desfășurării adunării publice de protest, în jurul orei 12,00, un grup de persoane s-a îndreptat spre zona în care erau dispuse echipele de transmisiune în direct ale unor televiziuni, cu scopul de a-și exprima nemulțumirile față de modul în care acestea prezintă opiniei publice anumite informații”, informează Biroul de presă al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB).

Jandarmii au observat aceste acțiuni de agresiune și intimidare, motiv pentru care au intervenit pentru oprirea lor și aplicarea măsurilor legale care se impun.

Un dosar penal pentru distrugere

Au fost identificate două persoane implicate în această activitate ilegală, context în care a fost întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „istrugere”.

„Transmitem tuturor jurnaliștilor să apeleze la forțele de ordine din imediata apropiere, ori de câte ori sunt implicați în situații similare sau observă încălcări ale cadrului legal în vigoare. Totodată, jurnaliștii implicați în acest incident pot depune plângere la organele de poliție abilitate”, arată sursa citată.

Anterior, Jandarmeria București a informat că protestul din fața sediului Curții Constituționale nu întrunește condițiile de organizare și participare impuse de cadrul legal în vigoare.

Participanții au venit în urma unui îndemn transmis de Călin Georgescu pe rețelele de socializare sub denumirea ‘Marea Unire Juridică’. Avocații candidatului la alegerile prezidențiale au depus la CCR o cerere pentru revizuirea deciziei instanței constituționale de anulare a primului tur de scrutin.

(Citește și: Fără precedent: CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul se reia de la zero, guvernul va stabili noua dată)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Anularea alegerilor prezidentiale de catre CCR, a aruncat tara intr-o criză politică fără precedent. Degringolada cu cele patru tipuri de alegeri din anul 2024 vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Coaliția de guvernare PSD-PNL a decis încă din luna aprilie calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
    -9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
    -15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
    -8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.
    Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă, acest „Moș Teacă” intrat în politică precum orbul în Brăila, s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare în trei duminici la rând soldată cu esuarea alegerilor prezidentiale în acest an electoral si reprogramarea lor în primul trimestru din anul viitor.
    Pe de altă parte, această „criză politică” are la bază lipsa de reglementări clare din domeniul justitiei, inclusiv cele din Constituția României. De aceea, se impune o reformă constituțională menită să ducă la eliminarea ambiguitătilor din legea fundamentală constatate in decursul timpului. De aceea, după unii „constitutionalisti” ar fi nevoie de o nouă Constituție deoarece încercarea de a amenda această constituție poate produce efecte încă mai rele decât cele pe care le generează actuala Constituție a României .
    Pe parcurs au fost enuntate principalele teme care ar trebui să facă obiectul reformei constitutionale:
    1.România – „stat național unitar”, consfințit prin realizarea României Mari;
    2.Tipul de regim politic: Republică prezidențială sau parlamentară, (Vezi si https://www.cotidianul.ro/republica-sau-monarhie/);
    3.Tipul de parlament: Bicameral sau Unicameral, cu definirea clară a atributiilor fiecărei camere;
    4.Imuniatea parlamentarilor, doar pentru declaratii politice;
    5.Utilizarea ordonanțelor de urgență, numai în cazuri exceptionale ;
    6.Organizarea adminsitrativ-teritorială prin reducerea numarului de UAT si regionalizarea, introducerea termenului de „regiune” în legea fundamentală;
    7.Statutul Curții Constituționale, interzicerea unor decizii care adaugă la constituție;
    8.Rolul referendumului în procesul legislativ, consultarea populatiei numai pentru chestiuni de importantă majoră;
    9.Consiliului Superior al Magistraturii, inlăturarea suprapunerilor cu atributiile executivului;
    10.Definirea drepturilor cetățenești.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Anularea alegerilor prezidentiale de catre CCR, a aruncat tara intr-o criză politică fără precedent. Degringolada cu cele patru tipuri de alegeri din anul 2024 vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Coaliția de guvernare PSD-PNL a decis încă din luna aprilie calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
    -9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
    -15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
    -8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.
    Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă, acest „Moș Teacă” intrat în politică precum orbul în Brăila, s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare în trei duminici la rând soldată cu esuarea alegerilor prezidentiale în acest an electoral si reprogramarea lor în primul trimestru din anul viitor.
    Pe de altă parte, această „criză politică” are la bază lipsa de reglementări clare din domeniul justitiei, inclusiv cele din Constituția României. De aceea, se impune o reformă constituțională menită să ducă la eliminarea ambiguitătilor din legea fundamentală constatate in decursul timpului. De aceea, după unii „constitutionalisti” ar fi nevoie de o nouă Constituție deoarece încercarea de a amenda această constituție poate produce efecte încă mai rele decât cele pe care le generează actuala Constituție a României .
    Pe parcurs au fost enuntate principalele teme care ar trebui să facă obiectul reformei constitutionale:
    1.România – „stat național unitar”, consfințit prin realizarea României Mari;
    2.Tipul de regim politic: Republică prezidențială sau parlamentară, (Vezi si https://www.cotidianul.ro/republica-sau-monarhie/);
    3.Tipul de parlament: Bicameral sau Unicameral, cu definirea clară a atributiilor fiecărei camere;
    4.Imuniatea parlamentarilor, doar pentru declaratii politice;
    5.Utilizarea ordonanțelor de urgență, numai în cazuri exceptionale ;
    6.Organizarea adminsitrativ-teritorială prin reducerea numarului de UAT si regionalizarea, introducerea termenului de „regiune” în legea fundamentală;
    7.Statutul Curții Constituționale, interzicerea unor decizii care adaugă la constituție;
    8.Rolul referendumului în procesul legislativ, consultarea populatiei numai pentru chestiuni de importantă majoră;
    9.Consiliului Superior al Magistraturii, inlăturarea suprapunerilor cu atributiile executivului;
    10.Definirea drepturilor cetățenești.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2024, anulate și amânate

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: