Premierul desemnat Adrian Veștea a depus luni seară, la Parlament, Programul de guvernare, un document de 68 de pagini cu măsuri pentru perioada 2026 – 2028, în care se vorbește despre ”o perioadă marcată de provocări economice, sociale și de securitate, care impun acțiune responsabilă, reforme structurale și o guvernare eficientă”. Veștea afirmă că prioritățile Cabinetului său vor fi programele SAFE, PNRR, OCDE și întărirea securității naționale. Premierul desemnat afirmă că va continua lucrurile bune care au fost începute până acum și va evalua ”onest” fiecare măsură deja adoptată.
„România traversează o perioadă marcată de provocări economice, sociale și de securitate, care impun acțiune responsabilă, reforme structurale și o guvernare eficientă. În acest context, Guvernul și forțele politice care îl susţin își asumă stabilitatea politică și continuarea parcursului european și euroatlantic al României”, se arată în Preambulul documentului.
DESCARCAȚI DE AICI – LINK PROGRAM GUVERNARE
Programul de guvernare e analog cu cel al Guvernului Bolojan
De notat că programul de guvernare al premierului desemnat este extrem de similar cu cel al Guvernului Bolojan – de altfel, Veștea a spus explicit că va „continua lucrurile bune care au fost începute”. Paradoxal, documentul preia multe din direcțiile care au produs tensiuni majore în fosta coaliție PNL-PSD-USR-UDMR și care au stat, în parte, la baza moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR: reforma companiilor de stat, prioritizarea și eșalonarea proiectelor de investiții publice (inclusiv reevaluarea programului „Anghel Saligny”), reforma pensiilor speciale și limitarea câștigurilor din pensiile necontributive, reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate din sistemul public, restructurarea companiilor de stat cu pierderi cronice și scoaterea ANAF-ului din algoritmul politic.
PNL a transmis duminică seară că niciun reprezentant al formaţiunii nu se află în Guvernul Veştea, în ciuda anunţului oficial al premierului desemnat, Adrian Veştea. Liberalii precizează că persoanele care figurează pe lista de miniştri se situează în afara partidului şi a deciziilor adoptate de forurile statutare.
Rămâne de văzut, în cazul în care ar trece votul de învestitură cu voturile AUR, cât de lungă ar fi viața unui guvern Veștea dominat de PSD și fără sprijin PNL, respectiv fără o majoritate transparentă care să implementeze, paradoxal, măsurile pentru care PSD a doborât Guvernul Bolojan.
Reducerea deficitului bugetar conform traiectoriei asumate, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE, modernizarea infrastructurii și consolidarea capacității de apărare
În document se arată că programul de guvernare 2026-2028 urmăreşte consolidarea finanţelor publice, modernizarea administraţiei, creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor.
Potrivit programului pregătit de Adrian Veştea, „guvernarea responsabilă înseamnă nu doar să continuăm ce am început, ci şi să evaluăm onest fiecare măsură implementată”.
„Acolo unde rezultatele au confirmat aşteptările, vom accelera ritmul de implementare. Unde birocraţia sau neclarităţile legislative au încetinit procesele, am identificat măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor şi pentru asigurarea unei implementări mai eficiente. Programul de guvernare este adaptat la realităţile economice actuale şi la nevoile reale din teritoriu. Vom elimina blocajele identificate în etapa anterioară şi vom direcţiona resursele exact acolo unde impactul de multiplicare economică este maxim, garantând finalizarea proiectelor majore de infrastructură, sănătate şi educaţie”, se mai arată în Programul de guvernare al lui Adrian Veştea, conform News.ro.
Premierul desemnat susţine că „acest program reprezintă continuarea fermă a direcţiei pe care am pornit: ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect deplin pentru cetăţean”: „Nu reconstruim de la zero, ci consolidăm fundamentele deja aşezate, transformând regulile stricte de disciplină financiară şi transparenţă într-un mod permanent de lucru al statului”.
Veştea susţine că va continua reformele începute în jurul celor trei piloni fundamentali sub care a operat guvernul Bolojan: ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni.
„Guvernul va acţiona în perioada 2026-2028 prin patru direcţii strategice majore: siguranţa României (Programul SAFE), aderarea la OCDE, implementarea integrală a PNRR şi absorbţia completă a fondurilor europene. Până în 2028, Guvernul urmăreşte reducerea deficitului bugetar conform traiectoriei asumate, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, aderarea la OCDE, modernizarea infrastructurii şi consolidarea capacităţii de apărare. Continuăm priorităţile începute şi pe lângă cele trei principii deja consolidate (ordine în finanţele publice, buna guvernare şi respect pentru cetăţeni), ne calibrăm eforturile pe ţinte precise”, se mai arată în documentul citat.
Adrian Veştea vorbeşte despre motoarele de dezvoltare, modernizare instituţională şi rezilienţă naţională, care vor fi axate pe patru piloni strategici:
1. Siguranţa pentru România – Programul SAFE
„Securitatea naţională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investiţiile în apărare, infrastructură strategică şi capacităţi industriale vor contribui atât la întărirea capacităţii de protecţie a României, cât şi la crearea de locuri de muncă, stimularea producţiei interne şi creşterea competitivităţii economiei naţionale”, se arată în document.
2. Aderarea României la OCDE.
„Vom accelera reformele necesare pentru alinierea României la standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii, consolidând un cadru instituţional predictibil, transparent şi favorabil investiţiilor. Integrarea în OCDE va însemna mai multă încredere pentru investitori, politici publice mai bine fundamentate, administraţie mai performantă şi servicii publice mai eficiente pentru cetăţeni”, se arată în Programul de guvernare.
3. Implementarea integrală şi responsabilă a PNRR
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă rămâne unul dintre principalele instrumente de reformă şi modernizare ale României. Guvernul îşi asumă îndeplinirea strictă a jaloanelor şi ţintelor rămase, astfel încât reformele angajate să se transforme în rezultate concrete pentru cetăţeni, economie şi administraţie. Prioritatea va fi finalizarea investiţiilor mature, deblocarea proiectelor întârziate şi utilizarea eficientă a resurselor disponibile, cu accent pe infrastructură, sănătate, educaţie, digitalizare şi tranziţie verde”, arată Veştea.
4. Absorbţia fondurilor europene
„România trebuie să valorifice la maximum întregul buget european disponibil. Dincolo de PNRR, vom accelera absorbţia fondurilor din Politica de Coeziune şi din programele sectoriale europene, pentru a susţine investiţii esenţiale în fiecare regiune a ţării. Fondurile europene vor fi direcţionate cu prioritate către proiecte cu impact real: infrastructură de transport, spitale, şcoli, digitalizarea administraţiei, sprijin pentru mediul de afaceri, dezvoltare locală şi reducerea decalajelor dintre regiuni. Prin aceşti patru piloni, România trece de la o etapă de stabilizare la una de consolidare, accelerare şi dezvoltare sustenabilă”, se mai arată în Programul de guvernare.
Adrian Veştea afirmă că se continuă disciplina financiară şi buna guvernare, nu ca scopuri în sine, „ci ca instrumente prin care garantăm siguranţa cetăţenilor, susţinem protejarea puterii de cumpărare a populaţiei, finanţăm modernizarea ţării şi consolidăm rolul României în Europa şi în cadrul parteneriatului euroatlantic”.
Măsuri prioritare din programul de guvernare
1. Creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale
- ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc; - Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
- Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
- Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul;
2. Analiza şi prioritizarea proiectelor de investiţii
- Prioritizarea programelor de investiţii din bugetul naţional:
a) optimizarea cofinanţării APL-uri, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, pentru
prioritizare investiţii;
b) reevaluarea şi prioritizarea programelor de investiţii;
c) introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de
locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie);
d) evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr racordaţi la reţele de apă,
canalizare etc.);
e) standarde de cost revizuite. - Evaluarea şi eşalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny“
3. Reforma administraţiei locale
- Inițierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială pentru creșterea
eficienței administrației publice, consolidarea capacității administrative a autorităților
locale, reducerea birocrației și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și europene. - Stimularea performanţei (de exemplu, alocări în funcţie de gradul de încasare a
impozitelor, responsabilizarea în autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele); - Coordonare şi colaborare eficientă între Poliţia Locală şi Poliţia Naţională;
- Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor;
- Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi
4. Modificarea legislaţiei generale care să susţină reformele
- Revizuirea statutului funcţionarilor publici şi al celor parlamentari;
- Dezvoltarea unui sistem mai simplu şi mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de
performanţă pentru conducerile instituţiilor; - Crearea mecanismului de control intern în timp real la nivelul administrației publice și a
celorlalte entități care gestionează/beneficiază de fonduri publice cu rol în principal de
prevenție
5. Restructurarea companiilor de stat
- Consilii de supraveghere sau administraţie formate din profesionişti;
- Transparenţă (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);
- Indicatori de performanţă urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;
- Reducerea subvenţiilor şi creşterea eficienţei;
- Auditarea activelor;
- Eficientizarea și restructurarea companiilor de stat care au pierderi cronice;
- Eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești
6. Reforma administraţiei publice centrale
- Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare;
- Calculul corect al personalului şi reducerea acestuia acolo unde se impune;
- Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate;
- Salarizare unitară în sistemul public.
7. Mai mulţi angajaţi în economie
- reducerea perioadei de şomaj;
- ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
- eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate;sprijin și măsuri de recalificare și
ocupare pentru angajații afectați de concedieri colective, cu finanțare din Fondul European
de Ajustare la Globalizare; - reducerea numărului de tineri NEET prin implementarea unor măsuri integrate de
identificare, formare și integrare durabilă pe piața muncii prin programe dedicate primului
loc de muncă. - promovarea incluziunii pe piața muncii a persoanelor greu angajabile: persoane peste 50
- de ani, șomeri de lungă durată, familii monoparentale, mame cu 3 sau mai mulți copii,
- persoane cu dizabilități, prin măsuri dedicate de ocupare, formare și sprijin pentru angajare.
- adaptarea politicilor privind admiterea, ocuparea și integrarea lucrătorilor străini la
necesitățile economiei și la deficitul de forță de muncă din sectoarele prioritate.
8. Resurse naturale valorificate mai bine
- Raportare mai clară a producției și a veniturilor datorate statului;
- Inventarierea activelor și resurselor subutilizate – Guvernul va realiza o inventariere a
activelor, perimetrelor și resurselor care nu sunt valorificate corespunzător, pentru a identifica
soluții de punere în valoare, relansare sau reorganizare. Folosirea resurselor naturale pentru
securitate economică și energetică.
9. Reforma pensiilor speciale
- Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, prin adoptarea unor noi legi care să
elimine inechitățile, să asigure o remunerare echitabilă și să creeze o bază corectă pentru calculul
drepturilor de pensie; - Sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie;
- Limitarea câştigurilor din pensiile necontributive;
- Reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare
Țintă de deficit de 6,2% din PIB, aceeași ca a guvernului Bolojan – Finanțele vor prioritiza cheltuielile
Programul de guvernare mai include o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB, aceeași ca a guvernului Bolojan. Deficitul bugetar cash trebuie redus astfel la aproximativ 127 miliarde lei, iar, conform estimărilor de lucru, iar traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare, se arată în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veştea la capitolul Finanţe, citat de Agerpres.
„Se are în vedere continuarea proceselor de consolidare fiscal-bugetară prin aprobarea unui buget pe anul 2027, în vederea menţinerii angajamentelor asumate în cadrul Planului Bugetar Structural pe Termen Mediu. Acest proces va fi realizat printr-o abordare responsabilă, graduală şi credibilă, care să combine disciplina bugetară cu menţinerea unui nivel realist al investiţiilor publice. De asemenea, Ministerul Finanţelor va coordona elaborarea unor bugete realiste, construite pe prognoze prudente, pe prioritizarea cheltuielilor şi pe o mai bună evaluare a impactului economic şi social al politicilor publice, obiectivul fiind ca evoluţia cheltuielilor recurente, inclusiv a celor sociale, să fie integrată într-un cadru bugetar predictibil, sustenabil şi compatibil cu angajamentele europene ale României”, se arată în document.
Profiturile companiilor energetice, direcționate către un fond de investiții
În același timp, programul spune că profitul companiilor din energie va fi repartizat într-un fond de investiţii în domeniul energetic şi va fi abrogată legislaţia prezentă care obligă companiile de stat să emită dividende anuale.
Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituţii guvernamentale, va iniţia şi propune o serie de măsuri şi reforme, „menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze preţurile, să combată ineficienţele şi să asigure securitatea energetică pe termen lung”.
În ceea ce priveşte restructurarea şi optimizarea companiilor şi instituţiilor din subordine, Ministerul Energiei a iniţiat un plan de reorganizare a portofoliului său de companii. Va continua optimizarea costurilor şi managementului şi se va stopa angajarea nespecificată.
Sunt prevăzute şi fuziuni şi reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) sau Institutul de Cercetare şi Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.
Potrivit programului de guvernare, se va efectua o analiză de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companie de stat, pentru a susţine propunerile de desfiinţare/eficientizare şi va continua reforma guvernanţei corporative, urmând să se asigure profesionalizarea şi independenţa managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi să fie implementat un tablou de bord cu indicatori de performanţă.
Creșterea capacităților energetice
Un act punct din programul de guvernare face referire la creşterea capacităţilor de producţie şi diversificarea mixului energetic. În acest sens, România vizează creşterea producţiei interne pentru a reduce dependenţa de importuri şi a asigura securitatea energetică.
În sectorul de petrol şi gaze, priorităţile sunt valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep şi Caragele pentru dublarea producţiei de gaze începând cu 2027 şi construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Işalniţa – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80 MW şi Mintia – 1734 MW).
La capitolul energie regenerabilă (eoliană şi solară) se are în vedere instalarea a peste 5.000 MW eolian şi solar şi 3000 MWh capacităţi de stocare până în 2027, susţinute din PNRR şi FM, dezvoltarea energiei eoliene offshore şi definirea perimetrelor de concesionare, construirea de parcuri fotovoltaice şi stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere, finanţarea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice, identificarea surselor pentru finanţarea mineritului de litiu şi neodim pentru dezvoltarea unei industrii naţionale de producţie a bateriilor şi turbinelor eoliene.
(Citește și: Guvernul Veștea prinde contur – PSD a anunțat că intră la guvernare – Lista miniștrilor propuși și calendarul de învestitură. Aritmetica parlamentară arată că nu va putea trece fără voturi de la AUR)
(Citește și: Live / Congres Extraordinar al PNL: Ilie Bolojan a fost reconfirmat ca președinte – Adrian Veștea s-a răzgândit în privința candidaturii – Manfred Weber, liderul PPE, prezent printre vorbitori / ”Puciștii” sunt somați să-și dea demisia)
(Citește și: Adrian Veștea s-a retras din cursa pentru șefia PNL și nu îl va mai contracandida pe Bolojan la congresul de duminică: „Eu am propus, ca viziune pentru PNL, un parteneriat politic cu președintele Nicușor Dan”. Dan Motreanu: „Direcția e clară – nu mai colaborăm cu PSD”)
(Citește și: Președintele Dan, despre Adrian Veștea: „Are foarte multe calităţi care îl recomandă”, „este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic, fără a crea crize”)
***
Urmărește-ne pe Google News
