Comisia Europeană și-a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% din PIB estimarea din prognoza de toamnă (noiembrie 2024) la 1,4% din PIB în prognoza de primăvară publicată luni. Prognoza de deficit a fost la rândul său revizuită în jos, de la -7,9% din PIB în toamnă la 8,6% acum.
”După un an 2024 lipsit de dinamism, economia României era pe cale să prindă avânt la începutul anului 2025, datorită în special construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și a unor perspective mai bune pentru exporturi. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de intensificarea volatilității politice și fiscale interne, sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Acest context este de așteptat să ducă la o creștere moderată a PIB-ului real, de 1,4% în 2025, care ar urma să se consolideze la 2,2% în 2026.
Deficitul bugetar pentru 2025 a fost de asemenea revizuit, de la -7,9% din PIB la 8,6% din PIB. Această prognoză nu include impactul unei eventuale reforme fiscale. Bugetul pe 2025 a fost construit pe un deficit de 7% din PIB.
”Deficitul bugetar general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se estimează că acesta va scădea modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, reflectând un pachet de măsuri implementat la sfârșitul anului 2024”, notează specialiștii Comisiei.
CE preconizează totodată o scădere a inflației, însă aceasta va rămâne la un nivel ridicat, în timp ce rata șomajului este estimată să scadă ușor.
Deficitul guvernamental este estimat să scadă treptat în 2025 și 2026/ O reformă fiscală are potențialul de a-l reduce semnificativ
Deficitul bugetar general al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri mari ale salariilor din sectorul public, ale plăților de dobânzi și ale pensiilor. La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB. Acest pachet include un îngheț nominal al salariilor și pensiilor din sectorul public, precum și măsuri de creștere a veniturilor echivalente cu 0,3% din PIB.
Ca urmare, deficitul este estimat să scadă la 8,6% din PIB în 2025 și, în absența unor noi politici, la 8,4% în 2026.
”Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate în Cadrul Bugetar Multianual (MTFSP) al României, care, dacă vor fi bine concepute și implementate la timp, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, într-o măsură și mai mare, în 2026”, se arată în raportul Comisiei.
Datoria guvernamentală este proiectată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor bugetare ridicate și a creșterii estimate a plăților cu dobânzile.
Relansare modestă a creșterii în contextul unei incertitudini ridicate
Sentimentul economic a rămas pozitiv la începutul anului 2025, în ciuda dificultăților economice și a incertitudinilor persistente, punctează specialiștii Comisiei.
”Construcțiile, agricultura și serviciile de transport arată perspective îmbunătățite de performanță, sprijinite și de aderarea la Schengen și de modernizarea infrastructurii. O revenire puternică a construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile robuste în infrastructura publică finanțate din fonduri europene, oferă premise favorabile pentru redresarea formării brute de capital fix, în ciuda faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală accentuată și de volatilitatea geopolitică”, se arată în raport.
În același timp, indicatorii de înaltă frecvență indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, pe fondul unor politici restrictive privind veniturile și al unei inflații încă ridicate, care este probabil să afecteze negativ creșterea veniturilor disponibile.
Deși România are un comerț limitat cu SUA, creșterea tarifelor americane este așteptată să afecteze redresarea exporturilor românești, în special a bunurilor manufacturate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE.
Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB este preconizată să scadă în 2025, pe măsură ce cererea internă mai slabă va reduce importurile, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole se îmbunătățesc.
Per ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere modestă de doar 1,4% în 2025, sub potențial.
În 2026, consumul își va reveni pe fondul scăderii inflației și a relaxării politicii monetare
În 2026, inflația mai scăzută și relaxarea politicii monetare, care va duce la condiții de finanțare mai favorabile, sunt așteptate să sprijine creșterea consumului privat.
”Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Cu perspective mai bune de creștere pentru partenerii comerciali din UE, exporturile sunt de așteptat să câștige și mai mult teren, deși contribuția exporturilor nete la creșterea PIB va rămâne ușor negativă”, preconizează experții Comisiei.
Per ansamblu, creșterea PIB-ului real este estimată să se consolideze moderat, la 2,2% din PIB anul viitor.
După o extindere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent este proiectat să se reducă progresiv, dar să rămână la un nivel încă ridicat — aproape 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026.
”Riscurile pentru aceste previziuni sunt orientate în jos, în special dacă incertitudinea politică și fiscală internă persistă și cererea externă este afectată mai puternic decât se estimează”, mai avertizează executivul european.
Procesul de dezinflație va rămâne instabil
După o scădere semnificativă a inflației IAPC (indice armonizat, comparabil cu evoluția prețurilor din alte state UE), la o medie de 5,8% în 2024, procesul de dezinflație este de așteptat să continue, dar lent, în 2025.
Inflația de bază (excluzând energia și alimentele), în special în sectorul serviciilor, rămâne persistentă, iar eliminarea plafonului de preț la electricitate pentru gospodării, prevăzută, este de așteptat să ducă la creșterea prețurilor la energie la nivel național.
Pe de altă parte, evoluția prețurilor la produsele agroalimentare și energia la nivel internațional ar putea contribui la reducerea inflației.
”Per ansamblu, inflația medie IAPC este proiectată să scadă ușor la aproximativ 5% în 2025 și să urmeze o tendință descendentă mai pronunțată, ajungând sub 4% în 2026”, potrivit CE.
Creșterea salariilor se va tempera pe parcursul orizontului de prognoză
Tensiunile de pe piața muncii s-au redus, iar creșterea ocupării forței de muncă este așteptată să continue atât în 2025, cât și în 2026, susținută în principal de angajările din sectorul privat, potrivit raportului.
Rata șomajului este estimată să scadă în continuare, ajungând aproape de 5% până la sfârșitul anului 2026.
”Creșterea salariilor nominale cu două cifre a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, însă ritmul de creștere al salariilor este proiectat să se tempereze semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză”, notează specialiștii.
Un îngheț al salariilor din sectorul public a fost adoptat în decembrie 2024, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 este de așteptat să limiteze creșterile salariale mari din sectorul privat.
(Citește și: ”Prognoza CE pentru România: Creștere de 1,4% și deficit de 8% din PIB în 2024. Lista problemelor care ne blochează”)
***
Urmărește-ne pe Google News
