Economiștii au revizuit în scădere previziunile de creștere a zonei euro pentru 2026, invocând conflictul din Iran ca factor perturbator. Creșterea așteptată este acum estimată la 0,8%–0,9%, în scădere față de previziunile anterioare de 1,1%–1,4%.
Această ajustare vine în contextul în care închiderea Strâmtorii Hormuz perturbă aprovizionarea cu energie, împingând prețurile țițeiului Brent la peste 100 de dolari pe baril și contribuind la stagflație marcată de rate ale inflației între 2,8% și 3,2%, relatează Bloomberg.
Banca Centrală Europeană, se confruntă cu luarea de decizii pentru a combate inflația în creștere, și ar putea reconsidera reducerile planificate ale ratelor dobânzii, ceea ce ar putea avea implicații pentru politica monetară la nivel, în special în Statele Unite.
Criza energetică și fragilitatea geopolitică
Economia zonei euro a găsit un răgaz temporar pe măsură ce prețurile țițeiului au scăzut, determinate în mare parte de Memorandumul de înțelegere SUA-Iran care a redeschis Strâmtoarea Hormuz pentru transporturile de energie. Potrivit ING, această evoluție a oferit regiunii „spațiul de respiro” necesar după creșterile anterioare ale prețurilor, însă stabilitatea rămâne precară. Nu s-a ajuns la un acord definitiv între Washington și Teheran, ceea ce înseamnă că noi confruntări ar putea izbucni în orice moment, inversând starea de calm aparent. Această incertitudine geopolitică continuă să împiedice creșterea economică din al doilea trimestru, avansul rămânând probabil timid din cauza scumpirilor persistente legate de război.
Dilema politicii monetare a BCE
Banca Centrală Europeană (BCE) se află acum la o răscruce critică de politică monetară, în timp ce încearcă să țină echilibrul dintre măsurile de reducere a inflației generale cu presiunile inflaționiste persistente asupra prețurilor de bază.
ING se așteaptă ca BCE să se abțină de la o decizie la ședința de politică din iulie, monitorizând evoluțiile din Orientul Mijlociu înainte de a lua orice măsuri antiiflaționiste. Cu toate acestea, BCE trebuie să evite repetarea erorilor din trecut, cauzate de șocurile anterioare ale prețurilor materiilor prime care au necesitat inversări rapide ale deciziilor excesiv de restrictive.
Cu dobânda adusă în prezent la 2,25% în 10 iulie 2026, bancherii merg ca pe sârmă. Dacă inflația de bază rămâne ridicată, o altă creștere a ratei dobânzii în septembrie rămâne o posibilitate reală, în special dacă presiunile inflaționiste nu se diminuează.
Schimbări structurale în domeniul forței de muncă și al inflației
Dinamica economică subiacentă se schimbă, pe măsură ce piața muncii, anterior robustă în cea mai mare parte a zonei euro, se confruntă cu noi presiuni din cauza adoptării extinse a inteligenței artificiale. Se așteaptă ca această schimbare tehnologică să diminueze cererea de forță de muncă în anumite industrii, reducând astfel presiunile salariale și consolidând tendințele dezinflaționiste existente.
Sondajele preliminare indică faptul că firmele încep să ezite în a transfera cheltuielile ridicate cu factorii de producție către consumatori, o tendință care ar putea modera și mai mult inflația. Între timp, măsurile fiscale pe termen lung, în special cheltuielile germane pentru apărare și infrastructură, încep în sfârșit să stimuleze economia în general, oferind un contrabalans la ameliorarea determinată de energie.
Implicații pe piață și perspective
Pentru investitori, concluzia este dată de divergența dintre indicatorii principali și realitățile structurale. În timp ce indicele S&P 500 a crescut cu 0,4% la 7.575,39, iar Dow Jones a câștigat 0,3% până la 52.637,01, reflectând optimismul global mai larg, traiectoria zonei euro este mai complexă.
Creșterea PIB-ului SUA de 2,1% și rata șomajului de 4,2% oferă un climat stabil, însă creșterea economică europeană este condiționată de menținerea unui nivel scăzut al costurilor energiei.
Dacă situația din Orientul Mijlociu se deteriorează, recentele câștiguri ale încrederii corporative și ale bugetelor gospodăriilor s-ar putea evapora rapid. Principala provocare cu care se confruntă BCE pentru restul anului va fi reconcilierea cerințelor economice reale ale zonei euro cu necesitatea de a menține credibilitatea instituțională, în special în contextul în care aceasta încearcă să își îndeplinească angajamentele asumate la summitul informal al liderilor din februarie privind piața unică și unificarea piețelor de capital.
Cititi si: Inflația din zona euro încetinește peste așteptări, pe măsură ce prețul petrolului scade
***
Urmărește-ne pe Google News
